Cacealma în procesul CE Turceni vs. Sindicate! – Soţul judecătoarei Bădiţa, partener la CS Pandurii Târgu-Jiu

Procesul intentat luna trecută de Complexul Energetic(CE) Turceni împotriva celor trei sindicate din unitate, pentru constatarea şi apoi anularea acordării celor 6,5 la mie din fondul de salarii, s-a finalizat o lună mai târziu. Din cauza presiunilor exercitate de sindicalistul Marin Condescu, în special împotriva directorului general Octavian Graure ameninţat cu demiterea, CE Turceni renunţă, în mod surprinzător, la termenul de săptămâna trecută, la acţiunea intentată împotriva sindicatelor. Continuă însă procesul Federaţia Naţională a Muncii(FNM), chiar dacă suspiciuni planează inclusiv asupra judecătorului căruia i-a fost repartizat dosarul, Nicoleta Bădiţa având prin soţul ei o legătură directă cu Clubul Sportiv(CS) Pandurii Târgu-Jiu, şi astfel cu Marin Condescu şi cu Complexul Energetic Turceni.

Ceea ce părea un act de maxim curaj sau o nebunie chiar a directorului Complexului Energetic Turceni, Octavian Graure, care a solicitat în instanţă, în luna ianuarie, constatarea legalităţii acordării celor 23 de miliarde de lei vechi anual sindicatelor şi patronatelor din unitate, s-a finalizat o lună mai târziu printr-o simplă hârtie depusă la instanţa de judecată. Trebuie menţionat însă că ultima lună a fost un calvar pentru Graure, atacat din toate părţile de Marin Condescu şi de sindicatele sale. Sunt de notorietate drumurile făcute de Condescu la CE Turceni, unul chiar în lipsa “generalului”, ca şi şedinţa de CA de joi când lui Graure nu i-a mai aprobat nimic, mesajul fiind cu siguranţă legat de rezolvarea problemei cu sindicatele. Şi astfel, la termenul din 24 februarie, cei trei jurişti desemnaţi de CE Turceni, fără jurista şefă Mariana Pecingină Mladin Bârsan, s-au adresat judecătoarei Bădiţa în scris solicitând încetarea judecării cauzei. În hârtia în cauză nu se precizează niciun motiv legat de renunţarea la judecarea acţiunii.

FNM continuă procesul

Chiar dacă CE Turceni, iniţiatorul acţiunii în instanţă,a decis brusc să renunţe la această cauză, Federaţia Naţională a Muncii continuă procesul după ce a făcut o intervenţie în interes propriu, admisă în principiu de instanţă. La termenul din 9 martie, FNM urmează să îşi justifice interesul în continuarea judecării cauzei şi să depună la dosar sentinţa de înfiinţare ca persoană juridică şi statutul de funcţionare.

Judecătoarea Bădiţa, la un pas de recuzare

Chiar dacă judecătorul de şedinţă Nicoleta Bădiţa nu a avut o atitudine partinică în acest dosar, există marea posibilitate ca magistrata să fie recuzată de intervenienta din dosar, FNM, pe motiv că are prin soţul său o legătură directă cu părţile implicate în proces, respectiv cu CE Turceni şi cu sindicatele reprezentate de Marin Condescu. Acest lucru este evident şi uşor de demonstrat, soţul judecătoarei, Alin Bădiţa fiind prin Casa de Avocatură Groza, Bădiţa şi Asociaţii, partener al Clubului Sportiv Pandurii Târgu-Jiu, alături de USMO, sindicatul lui Condescu, şi de Complexul Energetic Turceni. De altfel, judecătoarea în propria declaraţie de interese îl trece pe soţul său, Alin Bădiţa, ca avocat, lucru care stabileşte că magistrata nu poate să accepte un dosar în care una dintre părţi este apărată de soţul ei.

De ce nu renunţă sindicatele la cota de 6,5‰?!

Lupta sindicatelor, cea mai mare parte făcută prin şantaj şi ameninţare, la adresa administraţiei care a luat poziţie împotriva acordării banilor nemunciţi pentru aceste organizaţii, este de explicat dacă stăm să ne gândim ce sume de bani şi avantaje pierd sindicaliştii. Unul dintre avantajele pentru care Condescu a ţinut cu dinţii să se renunţe la acest proces a fost cheltuielile cu combustibilii şi întreţinerea mijloacelor auto din dotarea USME Jilţ Turceni. Al doilea este că nu mai pot fi plătiţi cinci până la şapte specialişti în domeniul negocierilor colective, cu un salariu mediu brut pe complex, pentru fiecare post. De asemenea, nu mai pot fi plătiţi responsabilii sindicali ce au contractul suspendat la CE Turceni, pentru exercitarea funcţiei sindicale. Cheltuielile cu abonamentele telefonice sunt un alt aspect pentru care s-a dorit oprirea litigiului, care implică achitarea unor servicii telefonice de 200-600 de minute lunar, pe persoană. S-ar fi pierdut banii şi din deplasările în străinătate şi banii privind cheltuielile făcute prin achiziţionarea de mijloace fixe(autoturisme).

Bani pe o lege inexistentă

O dată cu intrarea în vigoare, în luna mai 2011, a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, legea care a stat la baza acestui document negociat cu aproape patru ani în urmă, a fost anulată. Este vorba despre Legea nr. 130/1999 a contractului colectiv de muncă, pe baza căreia s-a stabilit şi articolul care a permis acordarea anuală de către administraţiile CE Turceni, CE Rovinari şi SNLO, a unor sume fabuloase cuprinse între 13-20 de miliarde de lei pentru sindicate, pentru urmărirea acestui document. Astfel, ca urmare a retragerii CE Turceni şi a SNLO prin constatarea ilegalităţii acordării acestor bani, unităţile în cauză dar şi CE Rovinari acordă banii, în continuare, ilegal, pe o lege care nu mai există, ascunzându-se în spatele contractelor colective de muncă, care potrivit ITM, au “putere de lege între părţi, dar numai cu respectarea legilor în vigoare”. Cum Legea 130/1996 nu mai este în vigoare, prevederile din contractele colective sunt nule de drept.

Curtea de Conturi a spart puşculiţa sindicatelor

Dacă în Valea Jiului, Curtea de Conturi a demonstrat încă din 2010 ilegalitatea acordării acestor bani, “spărgând puşculiţa sindicatelor” din Compania Naţională a Huilei Petroşani, la Gorj, Curtea de Conturi nu a făcut nimic în acest sens. CNH-ul nu mai dă banii sindicatelor din 2010, după ce s-a depistat ilegalitatea fondului, aici acordându-se 5,8‰ din fondul de salarii. Mai mult, în instanţă, pe fond tot CNH-ului i s-a dat dreptate împotriva sindicatelor, procesul continuând însă şi la acest moment. În Gorj, în schimb, Curtea de Conturi nu a intervenit pentru a constata ilegalitatea acordării banilor, iar în instanţă administraţia a abandonat lupta în faţa sindicatelor. Nu este târziu ca organele de cercetare penală şi Curtea de Conturi Gorj să se autosesizeze în acest sens, în Valea Jiului existând deja un precedent.

Anamaria Stoica