Dacă stau şi mă gândesc bine, îmi aduc aminte cum, şi după alegerile prezidenţiale din anul 2004, între tururile de scrutin candidatul Traian Băsescu ţipa ca din gură de şarpe că se fraudează alegerile. Ba, mai mult, inspiratul poet naţional Adrian Păunescu a scris un pamflet în versuri pe o jumătate de pagină, a XXIV-a, din Flacăra lui Adrian Păunescu, intitulat NERO. Unul fulminat la adresa lui Traian Băsescu. Şi ce mare dreptate a avut Imensul Păunescu!
Şi tot atunci, Victor Ponta a făcut o declaraţie: „Au furat mai mult decât noi”, din postura de şef al campaniei prezidenţiale pentru candidatul PSD, prim ministrul în funcţie Adrian Năstase. Odată văzut la Cotroceni, deci cu sacii-n căruţă, viitorul dictator n-a mai zis nici câr, nici mâr despre fraudele anunţate chiar de el. Nu s-a anchetat nimic, la fel ca şi-n 2009. Când voturile celor din ţară l-au scos preşedinte pentru o noapte pe Mircea Geaonă, iar la adăugarea voturilor din străinătate ne-am trezit cu acelaşi preşedinte. Chit că la Ambasada României de la Paris, de-o pildă, s-a votat odată la 3-4 secunde! Aşa s-a văzut fostul ambasador român la Paris, Theodor Baconschi ministru de Externe. Şi iarăşi nu s-au anchetat alegerile. Apoi, feciorul poetului A.E. Baconski i-a făcut curte Elenei Udrea, elogiind-o de nu se poate. La acea vreme. Abia acum, rămas pe delături, adică fără „coledzi”, afirmă că „Au ajuns târfele să dea lecţii românilor!” Deh, limbaj diplomatic şi de om cult. Doar fusese, trimis tot de portocaliul Traian Băsescu, Ambasadorul României şi la Vatican. Ipostaze în care lumea i se adresa cu Excelenţa Sa.
Locuri de muncă nu s-au creat nici cu 20 miliarde de euro împrumutaţi de România în 2007 de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, sumă ce îndatorează ţara pentru trei-patru generaţii de acum încolo. Acelaşi Băsescu nu vrea, anterior, îndatorarea ţării de care nu-i pasă nici cât negru sub unghie, dar comisionul nu era de refuzat şi s-a răzgândit. Aşa că el a centrat, el a dat cu capul în Guvernul PreşBăsescu-Boc. Şomajul e la el acasă, cei tineri trudesc din greu prin ale străinătăţi, sănătatea e pe butuci ca şi educaţia, Justiţia pretins independentă e la comandă, nu doar oarbă, iar numărul analfabeţilor e în continuă creştere. Prostirea populaţiei şi înflorirea corupţiei la vârf – familia prezidenţială fiind la loc de cinste, adică fratele şi ginerele preşedintelui – sunt singurele realizări ale Regimului Băsescu.
Latifundiarului ce a luat credit de la CEC Bank pe numele fiicei Ioana Băsescu, care-a şi protejat la OSIM creaţia tatălui – PMP-ul, recte Partidul Mişcarea Populară, pentru cumpărarea moşiei de la Nana nu-i pasă că lumea satului o duce prost. Căci nici orăşenii nu trăiesc mai bine e o altă treabă. El, adică Dictatorul, nu are şi o realizare cât de cât, de care i se poate lega numele în cei zece ani de mandat. Şi e huiduit peste tot!
Pe 23 August 2014, lumea democratică a Europei omagia eroii şi comemora morţii căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial. Numai România nu! „Il Dictatore” petrecea/chefuia cu colegii şcolii postliceale de marină civilă cei 38 de ani de la absolvire. Unde? În vila predecesorului său Ceauşescu. Pe care l-a întrecut în rele.
Iar România săracă şi nedemocratică îl avea în viaţă pe singurul şef de stat ce participase la Războiul doi Mondial, creând evenimentul magic de la 23 August 1944. Doar că incultura lui Băsescu antiromânul l-a atacat dur pe Regele Mihai, făcându-l trădător şi „Slugă la ruşi”. Chit că Regele Mihai fusese decorat şi de preşedintele SUA de atunci, prin actul de la 23 August România contribuind la scurtarea celui de-al doilea Război Mondial cu şase luni, la salvarea a sute de mii de vieţi omeneşti şi la păstrarea actualelor graniţe. Prin recucerirea Ardealului de Nord luat cu japca în urma Diktatului de la Viena.
ION PREDOŞANU
P.S. Postul Detsche Welle comenta cele două declaraţii ale ex-ministrului de Justiţie, Cătălin Predoiu, şi ex-Directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care recunoaşteau că STS-ul putea şi poate frauda alegerile. Ce-ar mai fi de zis? (Ion Predoşanu)
