Motto: „Deși rata absorbției fondurilor europene a crescut de la an la an, deficitul bugetar a avut fluctuații semnificative, dar în sens negativ. Cu alte cuvinte, impactul fondurilor asupra bugetului nu a fost suficient încât să anuleze deficitul înregistrat.” – Marcel Ciolacu, prim-ministru al României
Nicio surpriză, până acum! România a început cu stângul și exercițiul bugetar 2021-2027. Sau, altfel spus, România nu a început cu dreptul exercițiul bugetar 2021-2027 la nivelul Uniunii Eruropene. Și nici în ceea ce privește PNRR rata de absorbție nu este deloc bună.
ABSORBȚIA PRIN PNRR NU ARE CIFRE ÎNCURAJATOARE! Spre a vedea cât la sută am absorbit până azi din fondurile europene, dar și din PNRR, am apelat la declarațiile unui europarlamentar cu exeriență, fost comisar european pentru politică regională, în cadrul unui interviu acordat Antenei 3 CNN, ocazie cu care domnia sa a prezentat cifrele actualizate.
Atfel, până în acest moment, din exercițiul financiar 2021-2027, România nu a absorbit decât 0,1% din cele 30 miliarde de euro. O explicație ar fi faptul că proiectele mature s-au mutat pe PNRR, însă nici aici cifrele nu sunt încurajatoare, rata de absorbție fiind puțin peste 10%.
„Programele operaționale 2021-2027 puteau fi demarate de un an și jumătate, dar, din păcate, nu aveam proiecte mature, toate s-au mutat pe PNRR. Avem o rată de absorbție de 0,1% din 30 de miliarde de euro, pentru exercițiul financiar 2021-2027, ceea ce e foarte trist. Sunt 12 programe operaționale, 8 programe regionale și chiar discutam cu colegii mei că ne-am luptat atât de mult pentru bugete mai mari, iar acum ele nu se cheltuie”, a subliniat Corina Crețu.
„În PNRR, situația e similară. Avem 9 miliarde de euro în visteria Băncii Naționale și s-a cheltuit un miliard de euro. Deci aproximativ 10%”, mai precizează Corina Crețu, care a subliniat că nu dorește să impună nimănui ceva, procesul fiind foarte complex.
Totuși, stăm bine pe exercițiul bugetar precedent. Și chiar cu o rată mică de absorbție intrarea României în UE a schimbat radical în bine țara, iar cifrele nu mint.
PUTEAM ABSORBI MAI MULTE FONDURI EUROPENE. „În ceea ce privește România, în decembrie 2023, s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție de 93%, aproximativ egală cu rata de absorbție din primul exercițiu financiar de care a beneficiat România 2007-2014. E o rată decentă, față de estimările și deficitele inițiale. Sigur, puteam să absorbim 100%”, a mai explicat europarlamentarul.
Doamna Corina Crețu a subliniat însă avantajul uriaș al aderării României la UE. Astfel, din 2007 încoace, în ciuda tutror problemelor și a birocrației politicii românești, profitul net al României a fost unul uriaș, de 60 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a explodat.
BINEFACERILE ADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ. „De la intrarea noastră în Uniunea Europeană, din 80 de miliarde de euro, dacă scădem contribuția de 20 de miliarde, netul care a intrat în România a fost de 60 de miliarde și triplarea PIB. Sunt lucruri despre care nu vorbește nimeni și cred că trebuie să discutăm mai mult despre Uniunea Europeană, avantajele liberei circulații și a fondurilor europene care se văd în fiecare localitate. Nu există o școală, o aripă de spital sau un drum național care să nu fi beneficiat de aceste fonduri”, a conchis Corina Crețu, care a subliniat că mai sunt încă multe lucruri care se pot îmbunătăți.
ION PREDOȘANU
