Ca la noi, la nimeni – Ministresa Prună în aer, magistraţii nemulţumiţi!

S-a instalat toamna, prunele au căzut demult din prun. Singura Prună care se menţine pe un ditamai post de demnitate publică este Madam Prună Raluca, ministrul Justiţiei care şi ea trebuia să cadă demult! Din pricina prea multelor gafe de limbaj (una, de pildă, zicea că „În România, drepturile omului sunt un lux!”), de măsuri greşite în şi aşa destul de proasta gestionare a treburilor Ministerului Justiţiei.
Magistraţii au declanşat cam de multă vreme o formă substanţială de protest, fiind în grevă de tip japonez şi ameninţând că voi părăsi sălile de judecată în curând. Zeci de instanţe şi parchete au adoptat un Memorandum în 17 puncte şi l-au înaintate ministrului (In)Justiţiei, Raluca Prună. Ca replică, madam Prună a urcat în avion şi a lăsat conflictul, adică beleaua, pe capul primului ministru Dacian Julien Cioloş. Susnumita, la plecare, a dat o declaraţie din care reiese că nu a înţeles nimic din Memorandumul magistraţilor privind Justiţia, reducând protestul acestora doar la cereri salariale, spre a deturna atenţia faţă de derapajele ministerului condus anapoda de domnia sa de la principiile statului de drept.
Asociaţiile profesionale ale magistraţilor – judecători şi procurori – au înaintat încă din 5 septembrie Memorandumul în 17 puncte, prin care-şi expun nemulţumirile şi problemele cu care se confruntă sistemul judiciar. Adunările generale ale instanţelor şi parchetelor au decis să adopte şi alte forme de protest, aşteptând totuşi răspuns din partea instituţiilor vizate. În special de la puterea executivă, după cum reiese din declaraţia preşedintelui Asociaţiei Magistraţilor din România, distinsa doamnă judecător Gabriela Baltag.
Atât după sondajele AVANGARDE, cât şi conform datelor statistice ale agenţiei Uniunii Europene – EUROSTAT – a scăzut dramatic încrederea cetăţenilor români în Justiţie, fiind cea mai scăzută de până acum – 35%! Evident, un mare rol are aici şi lipsa de angajare în rezolvarea spinoaselor probleme semnalate încă din anul 2009 de adunările generale ale instanţelor, la care între timp s-au adăugat altele noi.
Chestiunea cu nemulţumirile magistraţilor judecători faţă de o ordonanţă de urgenţă dată de Guvernul Cioloş, referitoare la salarizare în general, prin care judecătorul câştigă mai puţin cu mult decât un procuror este doar un punct dintre cele 17. Magistraţii au structurat revendicările lor pe capitole limpezi: independenţa justiţiei; Respectarea drepturilor şi prezumţia de nevinovăţie; respectarea statutului magistraţilor; relaţia judecători-procurori; depolitizarea numirilor şefilor din parchete; clarificarea relaţiei dintre Justiţie şi Serviciile de Informaţii(cu referire, în special, la „câmpul tactic” al SRI).
O altă nemulţumire firească a magistraţilor este şi aceea că justiţia s-a redus doar la lupta împotriva corupţiei. Eroare preluată şi în MCV-urile anuale de care nu mai scapă România, ca ţară membru cu drepturi depline a Uniunii Europene! Magistraţii mai solicită publicarea metodologiei după care se redactează Raportul de ţară, a numelor experţilor, a ONG-urilor şi a instituţiilor consultate cu privire la sistemul de justiţie din ţara noastră.
După cum se vede, paleta revendicărilor magistraţilor români este destul de largă. Şi se cere explicit demisia Ministrului Justiţiei, Raluca Prună! Care Prună bate câmpii şi când afirmă că nu se rezolvă nimic cu condiţiile din penitenciare – altă piatră de moară a ministerului Justiţiei!!! – graţiind acum deţinuţii cu pedepse mai mici şi care nu sunt recidivişti. Ar fi totuşi, un început, şi cel puţin spaţiul de care dispune un deţinut ar fi mai mare. Astfel a procedat Italia, de pildă, apoi a construit alte penitenciare noi!
ION PREDOŞANU