Ca la noi, la nimeni – Falsele promisiuni clatină România

263

De obicei, înaintea alegerilor de orice fel, politicienii sunt slobozi la gură şi spun cam ceea ce ar vrea cetăţenii fraieri să audă. Preşedintele Klaus Iohannis nu face excepţie. Deocamdată, ce vedem în jurul nostru nu seamănă mai deloc cu o altfel de politică şi nici cu România lucrului bine făcut. În mai puţin de un an de mandat, Preşedintele Iohannis are cam tot ce şi-a dorit la picioare: partidele politice, Justiţia, serviciile de informaţii – în mod special SRI şi SIE, conduse de oameni devotaţi lui – şi chiar „guvernul meu”, aşa cum îi plăcea să se exprime.
Ne-am fi aşteptat să vorbească de un guvern al României, numai că acesta de acum e mai mult, cum zicea Călin Popescu Tăriceanu, un fel de „varză de Bruxelles”. Cu ceva ingrediente locale, având susţinerea parlamentară a PSD, PNL, UNPR, UDMR şi a deputaţilor reprezentând minorităţile naţionale altele decât cea maghiară. Iar de la o vreme, prin suceala PNL care doreşte modificarea Legii electorale şi alegerea primarilor în două tururi, nu doar unul în cazul alegerilor locale prin ordonanţă de urgenţă s-a iscat un scandal imens.
Iniţial, la solicitarea copreşedintelui liberal Alina Gorghiu către primul ministru, Dacian Cioloş, acesta s-a eschivat, pe bună dreptate, susţinând că el conduce un guvern independent, iar Legea electorală e una politică, acceptată prin consens anul trecut de mai toate partidele, în primul rând PSD şi PNL. Social-democraţii ameninţă cu boicotarea alegerilor locale, iar preşedintele Iohannis s-a situat pe poziţia PNL. Este greu de priceput de ce n-ar face PNL şi într-un singur tur al alegerilor locale exact ce ar vrea să facă în turul al doilea. Păcatul cel mare este că se pierde timp cu o dezbatere târzie, dacă ne referim la prevederile Convenţiei de la Geneva, şi nu au loc dezbateri reale despre principalele probleme ale ţării.
Numai anul acesta au protestat oierii în faţa Parlamentului, iar zilele trecute oamenii din sectorul forestier privat, nemulţumiţi de preţurile aberante la care ROMSILVA vrea să le vândă lemnul. Nişte preţuri cu mult mai mari decât în alte ţări europene şi care-ar lăsa fără lucru peste 300.000 de muncitori. Iar la ROMSILVA abia ieri a descins corpul de control al primului ministru. Şi aşa, mai toate guvernele au promis crearea de locuri de muncă fără a se ţine de cuvânt. Nici Cabinetul Cioloş nu face excepţie la acest capitol.
În Valea Jiului, minele de huilă se închid una după alta. Nici mineritul Gorjului sau Olteniei nu vor avea o altă soartă! Pierderile financiare la CEO sunt imense pe anul trecut, iar perspectivele sunt la fel de sumbre. Viitorul pare a nu mai fi al cărbunelui şi al petrolului, dar ce ne facem că pe timpul Guvernului Tăriceanu s-au vândut pe şest terenuri extrem de bogate în gaze naturale din largul Mării Negre. O companie străină a confirmat imensul zăcământ de gaze naturale din Marea Neagră. Dar ce ne facem că acelea, ca şi alte bogăţii naturale cu care Dumnezeu a binecuvântat România, nu mai aparţin ţării noastre!
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here