Motto: „Au amnezie… ce să-i faci?/ De-aceea noi suntem săraci/ Tot ce-au promis ei au uitat;/ Guvernul trebuie „tratat!” Georgeta Paula Dumitriu
E vorba, de fapt, de mai mulți membri ai Guvernului Iohannis-Orban, nu doar de cei pomeniți în titlu. Nu sunt puțini aceia care azi zic una, și mâine alta. Adică, o dau la-ntors. Se corectează afirmații și chiar se recorectează propriile spuse.
Marți, ca de obicei, sunt cel puțin trei ceasuri rele. Pe la orele 13,00, plenul reunit al Parlamentului urma să voteze modificarea unei ordonanțe a Guvernului LuCOVID. Mai precis a unui articol ce prevedea creșterea pensiilor cu numai 14%, de la 1 septembrie, și nu cu 40% așa cum prevede Legea pensiilor. Așa cum este legal și cum votaseră comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, spre disperarea Guvernului monocolor Orban-PNL. Trezit mai de dimineață, ministrul Finanțelor Publice, Florin Vasile Cîțu, a avut o reacție tranșantă privind majorarea pensiilor cu 40%, care urma să se voteze, cum spuneam, marți după prânz.
„Nu vom permite anul acesta o creștere a cheltuielilor bugetare”. El a mai spus că dacă Partidul Social Democrat(PSD) și aliații săi din Parlament decid, marți, majorarea pensiilor cu 40%, PNL se va adresa Curții Constituționale a României(CCR), care „este imparțială și va folosi Constituția în a judeca”. Domnia sa uită că Legea pensiilor este mai veche, fiind votată la acea vreme inclusiv de PNL-iști, iar la asumarea Bugetului pe anul 2020, același ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, dimpreună cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, și chiar cu prim-ministrul Orban Ludovic afirmau că mărirea pensiilor cu 40% de la data de 1 septembrie a.c. este prevăzută în Buget și deci pensiile se vor majora cu 40%! La fel zicea și președintele Klaus Werner Iohannis. Dar ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, nu este singurul membru al Guvernului Iohannis-Orban care suferă de amnezie. Aflat pe la Iași, la o reuniune a liberalilor, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declara: „Acum aproape un an când am preluat guvernarea, nimeni nu se gândea la pandemie.” Chestiune întrutotul adevărată, deși același Nelu Tătaru mai zice: „Acum, după 10 luni de guvernare, arătăm că am gestionat o pandemie, găsind de la predecesorii noștri, PSD, o vistierie goală, fără arme, pentru a putea riposta într-o primă etapă în fața pandemiei.”
Scăzând zece luni, ajungem pe undeva prin luna decembrie a anului trecut. În acest interval de timp se înscrie și reuniunea OMS din 22-23 ianuarie anul curent, în cadrul căreia statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au fost avertizate că a apărut amenințarea Coronavirusului. Și ne întrebăm dacă GuWernerul Meu a luat cunoștință, implicit Ministerul Sănătății, de acest avertisment? Și dacă da, ce măsuri au întreprins pentru a preveni pandemia?În România, primul caz a fost confirmat în luna februarie. Și tot în acea lună, pe 26 februarie, când încă nu fusese schimbat din funcția ce o deținea într-o comisie de specialitate a Ministerului Sănătății, prof.univ.dr. Adrian Streinu-Cercel a transmis, în spațiul public, primele avertizări pentru populație, însoțite de recomandări privind modul în care trebuia să ne comportăm spre a nu cădea victime ale pandemiei. Pe 12 martie, PNL se gândea încă la alegerile anticipate, iar primul ministru nominalizat, adică desemnat, Florin Cîțu își dădea demisia înaintea votului de investitură spre a grăbi alegerile anticipate. Abia la 23 martie, a.c., era parafat Regulamentul pentru protecția infecțiilor cu Coronavirus, document semnat de către secretarul de stat Horațiu Moldovan.
Este limpede că în intervalul ianuarie-februarie 2020 nu s-a luat nicio măsură punctuală nici în ceea ce privește protecția populației și nici pentru informarea cetățenilor asupra pericolului pandemiei. Că domnul Nelu Tătaru uită de la mână până la gură, nu-i o noutate. Dar el uită numai și numai în interesul PNL. A făcut-o la Iași, cu vădită încărcătură politicianistă de rea-intenție și de dezinformare.
ION PREDOȘANU
