Stai cu gândurile aproape… aburul se înalță din cana cu ceai… Privești, absentă, cu ochii pe geam, iar realitatea de dincolo ți se înfățișează parcă desprinsă dintr-un film… Nu e încă amiază, iar șuvoiul uman inundă străzile orașului, ca în fiece an la vreme de sărbătoare… Gânduri, liste, precipitare, claxoane, nervi, pași grăbiți, strigăte, voci tinere în râs cu sonorități înalte, la vârsta la care lumea e toată a lor… ochi triști, veseli, înțelepțiți de vârstă sau purtând inocența copilăriei… Te retragi de la geam, dorindu-ți să te afli și tu în amalgamul de culori și sentimente, în înfrigurarea ce i-a cuprins pe toți… Privești cu suspiciune la termometrul de-afar’, care-ți arată câteva grade peste 0… Cam frig, mormăi, și gându-ți fuge la cele mai groase haine, cele de vreme rea, căptușite, în care te simți ca un urs, polar sau carpatin – nu mai are importanță… Comoditatea îți dă târcoale, ca să nu o numești lene de-a dreptul: cumpărăturile se mai pot amâna până e ceva mai cald afară, îți șoptește gândul, dornic să mai îmbrățișeze o cană de ceai fierbinte, alături de măcar trei dintre prăjiturelele acelea cu ciocolată care ți-au făcut cu ochiul ieri și care se ascund în cămară, în punga generoasă de un kilogram… Dar, nu! Lași pentru seară răsfățul dulce – fierbinte… te hotărăști să ieși… te îmbraci la repezeală, constatând pe ultima sută de metri – în fața oglinzii care nu minte – că fularul și căciula s-au hotărât să nu se mai asorteze azi, îți iei banii, telefonul și… dai binețe frigului…
…: „Aș vrea o ciocolată… cu migdale dacă aveți… și dați-mi și… aa, și din acelea… și…”. Ajunsă acasă, ascunzi cu dibăcie totul… Încă nu a venit moșul… deseară… Și-ți anticipezi bucuria, augmentată de bucuria lui când va găsi bunătățile în ghetele lustruite… Iar seara se lasă… peste oraș, peste gândurile și mulțumirea zilei de azi… Târziu în noapte, un “moș” mic de statură caută să strecoare, în întuneric și făr’ de zgomot – în ghetele celui crezut adormit – cadourile… se lovește de un alt “moș”, mai mare… care, cu o pungă în mâini, caută și nu găsește ghetuțele ”moșului” mai mic… Mâna ta atinge întrerupătorul… și… becul luminează vesel zâmbetele, cadourile și urările!
E 6 DECEMBRIE! La mulți ani de moș Nicolae tuturor!
Doina Pînișoară Dafincescu
