Afganistanul îşi alege preşedintele, într-un climat de violenţă

296
afganistan-alegeriAfganii sunt chemaţi la urne la 20 august, pentru cel de-al doilea scrutin prezidenţial din istoria lor, într-un climat de teamă legat de ameninţarea atacurilor rebelilor talibani, care riscă să ţină la distanţă de urne numeroşi alegători. Preşedintele în exerciţiu, Hamid Karzai, este considerat favorit, dar campania dinamică a fostului ministru al Afacerilor Externe, Abdullah Abdullah, ar putea duce la un al doilea tur de scrutin, potrivit analiştilor.

Numeroşi observatori se tem nu doar de violenţe, ci şi de fraude, în special în regiunile îndepărtate. Aproximativ 17 milioane de afgani sunt chemaţi să voteze în cele 7.000 de birouri electorale, unde sunt organizate simul-tan alegeri provinciale, sub protecţia a 300.000 de poliţişti şi militari afgani şi străini. Insurgenţii „nu au nici o şansă să reuşească un atac de anvergură”, susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, gene-ralul Mohammad Zahir Azimi. Rebelii au cerut o boicotare a alegerilor, care ar fi, potrivit acestora, „o impostură orchestrată de americani”, afirmând în acelaşi timp că nu vor viza direct secţiile de vot. Dar un alt atac comis asupra clădirilor guvernamentale din apropiere de Kabul a reînnoit preocupările privind riscurile unui puternic absenteism cauzat de violenţe, ceea ce ar decre-dibiliza acest scrutin consi-derat crucial de către Occident. „Dacă Guvernul nu poate să contracareze ameninţarea talibanilor, nu voi vota”, afirmă Nasratullah, în vârstă de 20 de ani, un locuitor din Kandahar, un oraş important din sud. Hamid Karzai a făcut mult pentru ţară, apreciază acest vânzător de burka, „dar el a eşuat într-un proiect care eclipsează tot şi l-a discreditat, lipsa de securitate. Şi acest lucru se înrăutăţeşte în fiecare zi”.

Patruzeci şi unu de candidaţi, între care două femei, concurează pentru funcţia supremă în stat. Au fost realizate progrese după 2001, dar mulţi afgani se declară frustraţi: în pofida unei asistenţe internaţionale de miliarde de dolari, majoritatea continuă să nu aibă electricitate, drumurile au nevoie de reparaţii, locurile de muncă sunt rare şi corupţia este endemică. Pentru observatori, dacă preşedintele în exerciţiu este reales, acest lucru se va întâmpla datorită acordurilor semnate cu liderii etnici şi religioşi şi cu conducătorii locali, care îi vor aduce sprijinul a milioane de alegători. Karzai şi-a asigurat astfel susţinerea unor lideri militari cu reputaţie îndoiel-nică, cum este tadjikul (cea de-a doua etnie a ţării) Mohammad Qasim Fahim, acuzat de crime de război, căruia i-a promis un post de vicepreşedinte în caz de victorie, precum şi temutul lider uzbek Abdul Rashid Dostam.
Selecţie  de  MARIUS BECHERETE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here