Este lăudabilă iniţiativa unor inimoşi jurnalişti din televiziune de a organiza acţiuni de cinstirea drapelului naţional şi a unor personalităţi sau evenimente importante ale ţării.
Neglijăm însă şi chiar degradăm cea mai de preţ comoară a poporului român, limba maternă, care merită primul loc de cinste între toate monumentele şi simbolurile naţionale.
Graiul strămoşesc reprezintă fiinţa şi identitatea neamului românesc de-a lungul mileniilor, păstrându-ne uniţi şi neînfrânţi în faţa grelelor încercări la care a fost supusă vatra noastră.
De aceea este o îndatorire a noastră a tuturor, a oamenilor de cultură şi în special a lingviştilor noştri, să veghem la menţinerea acurateţei ei şi la păstrarea cu sfinţenie a caracterului de limbă fonetică, specific ce-i conferă dulce muzicalitate, recunoscută şi de către mulţi literaţi străini.
Din păcate, a apărut de câţiva ani un curent nefast de folosirea inadecvată a unor cuvinte străine, curent promovat cu agresivitate de către nişte tineri ce-şi zic „supermodernişti“ şi „prooccidentali”, ce are ca efect o masivă alterare a limbii naţionale.
Alarmant este faptul că această practică este încurajată şi ne este chiar impusă, tocmai de către instituţii care au menirea şi obligaţia statutară de a veghea la nealterarea limbii noastre.
Astfel, în anul 2009, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei Române, a apărut un nou DEX, editat pe baza unui DOOM 2, care introduce în cuprins în mod nejustificat, un număr de peste 2500 cuvinte noi, majoritatea barbarisme preluate din limba engleză, scrise în limba de origine, explicându-ne cum să le pronunţăm şi să le traducem.
Cu alte cuvinte, DEX-ul devine un dicţionar străin-român, preponderent englez-român. Acest curent cosmopolit este asemănător cu cel de franţuzire din sec. XIX, pe care oamenii de cultură ai vremii 1-au anihilat şi n-au permis preluarea de cuvinte străine decât adaptate specificului caracteristic limbii române. Ei au făcut acest lucru, ca adevăraţi patrioţi, respectând testamentul lui lenăchiţă Văcărescu, pe care actualii noştri lingvişti îl încalcă cu nonşalanţă.
În practica lingvisticii diacronice, specialiştii domeniului pot şi trebuie să influenţeze evoluţia limbii, prin instrumentarea de reguli clare menite să conducă la o dezvoltare armonioasă şi originală.
De ce oare am ajuns să ne umilim până într-atât în faţa străinilor, încât să ne schimonosim şi limba maternă?!
Redăm în continuare câteva exemple de cuvinte străine pe care cele 10-15 persoane(doamne) redactori DEX ni le impun, din care se observă clar incompatibilitatea faţă de specificul naţional al limbii noastre.
Şi acum, învaţă Ioane, învaţă Gheorghe, limba engleză după DEX astfel:
– BLUEJEANS s.m.pl. pantaloni.. .(pr. blugins) – cuvântul este deja preluat în vorbire şi în dicţionar prin BLUGI, dar ni se impune şi originalul.
– BUSSINES businessuri s.n. Afacere(pr. biznis) O combinaţie ridicolă între cuvântul scris şi pronunţat englezeşte şi articolul scris şi pronunţat româneşte. Ar putea protesta englezul(?!) Este inutilă preluarea cuvântului deoarece fusese deja preluat sub forma de „BIŞNIŢĂ” este adevărat cu înţeles peiorativ, exprimând natura afacerilor străinilor cu noi.
– BOARD, boarduri s.n. – conducere(pr. bord). De asemenea prost articulat.
– DESIGN, s.n. aspect exterior(pr. dizain). Se putea prelua direct „DIZAIN”.
– LOOK, lookuri s.n. înfăţişare (pr. luc) – se putea prelua direct„LUC”
– OK – foarte bine(pr. okei) Nu era necesar, ce are BINE al nostru sau FB?!
– SHOW, SHOW-URI – Ss.n spectacol(pr. şou) – Cuvânt despărţit de articol prin cratimă?! – Preluarea corectă era „ŞOU, şouri”.
Sunt doar câteva exemple din miile de cuvinte din care iese în evidenţă lipsa de profesionalism sau reaua credinţă, a celor ce au elaborat aceste dicţionare(DOOM şi DEX ed.2), agresând în mod brutal caracterul naţional al limbii române, comoară inestimabilă moştenită de la străbunii noştri.
De aceea se impune ca toţi acei„cu inima română” şi care au puterea şi mijloacele necesare în a susţine acest demers să iniţieze acţiuni de corectarea acestei grave erori şi(să susţină) editarea unor dicţionare explicative ale limbii române, care să respecte principiile specifice naţionale şi să promoveze dezvoltarea ei armonioasă!
TRĂIASCĂ ÎN VECI ŞI ÎNFLOREASCĂ DULCELE GRAI ROMÂNESC !
Gh. Diaconescu
