DlACONESCU I. VASILE – Sublocotenent-
Regimentul 9 Roşiori “Regina Elena”
Născut la 1 ianuarie 1915, în Târgu-Cărbuneşti, Gorj
Ofiţer de cavalerie de mare valoare, cu mult zel în îndeplinirea misiunilor de luptă. În împrejurări grele s-a afirmat ca un ofiţer curajos, cu iniţiativă, săvârşind numeroase acte de vitejie.
MEMORIA DOCUMENTELOR
23 ianuarie 1943
PROPUNERE SPECIALĂ la decorare a sublocotenentului DIACONESCU I. VASILE din Regimentul 5 Călăraşi cu Ordinul Militar “Minai Viteazul” clasa a III-a, pentru activitatea sa în lupta de la Sewerskaja, în ziua de 18 ianuarie 1943. În ziua de 16 ianuarie 1943, inamicul reuşeşte, datorită superiorităţii lui numerice, să pătrundă prin frontul Diviziei 6 Cavalerie, îndreptându-şi puhoiul batalioanelor de puşcaşi prin stânga şi spatele Diviziei 6 Cavalerie, ameninţând Sewerskaja, unde se aflau: Eşalonul 2 al Diviziei, cu toate depozitele de muniţiuni, materiale şi alimente, ambulanţele şi circa 200 maşini ale Diviziei şi Regimentului 10 Roşiori.
Regimentul 5 Călăraşi primise ordinul ca să intervină urgent în Azowskaja, unde ruşii atacau bateriile de artilerie.
Regimentul trimite un escadron pe direcţia Ilskaja-Azowskaja peste creste – iar escadronul de armament greu, fiind tractat bine, este trimis sub comanda sublocotenentului Diaconescu I. Vasile pe direcţia Ilskaja-Sewerskaja, iar de aici în Azowskaja. Escadronul de armament greu, compus din 8 mitraliere şi 4 brandturi, ajungând în şoseaua Krasnodar-Noworosisk, la liziera de vest Sewerskajei, este primit cu foc de mitraliere ruseşti, care ajunseseră până la 250 m de şosea, într-o vâlcea.
Potrivit ordinului telefonic al domnului comandant al Diviziei a 6-a Cavalerie, sublocotenentul Diaconescu I. Vasile, înţelegând gravitatea situaţiei, se aruncă la contraatacul inamicului ce, în unele locuri, mai avea doar 60 m şi intra în sat.
Cu brandturile şi cu un tun a.a. german, ce se găsea în trecere pe şosea, ţintuieşte pe inamic la pământ. Cu toate că escadronul era lipsit de orice element de şoc, se aruncă cu mitralierele pe braţe, la asalt în strigăte de “ura”. Inamicul, dezorientat de această ciudată intervenţie, şovăie şi o parte începe să se retragă. Sublocotenentul Diaconescu I. Vasile foloseşte acest moment şi, în timp ce o parte din mitraliere continuă asaltul, celelalte seceră inamicul.
La 300 m de sat, inamicul se cramponează din nou pe nişte vâlcele şi mărăcinişuri. Sublocotenentul Diaconescu Vasile adună împrospătorii tuturor mitralierelor şi cu această mână de oameni, cu un elan neîntrecut, asaltează pe rând nouă cuiburi de rezistenţe inamice şi le distruge sau capturează.
De fiecare dată, în fruntea grupei de asalt s-a aflat sublocotenentul Diaconescu I. Vasile.
În această luptă, care a durat 3 ore, a fost distrus un batalion sovietic din Brigada a 16-a. Inamicul a lăsat pe teren: 108 morţi, dintre care 4 ofiţeri; au fost capturaţi 42 prizonieri, dintre care 3 ofiţeri. De asemenea, au fost capturate numeroase arme şi materiale de război. Când a terminat această luptă, comunicaţia Ilskaja-Sewerskaja era salvată, iar şoseaua Sewerskaja, unde luptau unităţi din Divizia 6 Cavalerie era liberă. Având în vedere această faptă de arme excepţională, precum şi cele săvârşite de la începutul campaniei până în prezent, nelipsind nici un moment de la datorie, îl propun cu toată convingerea a fi distins cu ordinul vitejilor “Mihai Viteazul”, distincţiune bine meritată.
Sublocotenentul Diaconescu I. Vasile face cinste armei noastre, fiind un ofiţer de mare valoare pe câmpul de luptă.
COMANDANTUL REGIMENTULUI 5 CAVALERIE
Lt. colonel, Ghervescu Ioan
25.1.1943
De acord cu propunerea Regimentului 5 Cavalerie. Sublocotenentul Diaconescu prin calităţile sale excepţionale, prin solida sa pregătire personală, prin curajul său exemplar şi prin bravura personală de care a dat dovadă în nenumăratele fapte de arme ce a săvârşit cu unitatea sa, de la începutul Campaniei până acum, se clasează printre eroii Diviziei a 6-a Cavalerie.
Acţiunea din 18 ianuarie a.c. pentru descercuirea satului Azowskaja, în care se găsea P.C. al Regimentului 10 Roşiori cu rezervele sale, a condus la o victorie completă şi la un succes material excepţional, numai graţie bravurei de legendă a acestui ofiţer.
Ofiţerul se găseşte la a II-a propunere pentru a fi distins cu Ordinul “Mihai Viteazul” (raport special nr. 118 din 11 .IX. 1942), iar acordarea Ordinului Vitejilor este o distincţiune prea bine şi de mult meritată de acest brav ofiţer, pentru care-l propun cu toată încrederea.
Comandantul Diviziei a 6-a Cavalerie
Colonel, Corneliu Teodorini
28.I.1943 DE ACORD. Se va interveni pentru aprobare. Comandantul Corpului de Cavalerie General de divizie Gh. Cealâk
DE ACORD Comandantul Armatei a 3-a General de armată P. Dumitrescu
General de divizie(r), Prof. universitar veteran de război, Constantin Ispas
