Aşa cum spuneam anterior, în ziua de vineri, 9 septembrie 2022, la Sărbătoarea «Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana», Mănăstirea de la Târgu-Logreşti şi-a sărbătorit hramul, în prezenţa unui număr mare de credincioşi, oameni veniţi din toate colţurile judeţului şi ale ţării, mai ales că după doi ani de aşteptare, Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al acestei străvechi lavre de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales şi mare sobor de 22 de preoţi, călugări şi diaconi, cu participarea autorităţilor administraţiei publice locale, inclusiv a doamnei Primar ing. Ţană Elena Adela, care şi-a exprimat bucuria de a fi prezentă pentru prima dată în această calitate a demnitarului public! Astfel, în opinia domniei sale, numai Dumnezeu ne este sprijinul în tot ceea ce facem împreună cu comunitatea de oameni gospodari şi de mărturisitori în dreapta credinţă! Aşadar, după ce am văzut şi am ascultat cele spuse de către Mitropolitul Olteniei în legătură cu faptul că Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana s-au rugat pentru a face să nască pântecele cel neroditor și sterp, numai prin puterea darului dumnezeiesc, tototdată, nu firea, ci Dumnezeu, Cel ce biruiește firea, dezleagă legăturile nerodirei, iar, a se naște din cei neroditori este cinstea celei născute, care a ieșit nu din părinți care s-ar fi sârguit la fapte trupești, ci, din cei înfrânați, fiind ei la bătrânețe, pentru că petrecuseră în însoțire, neavând fii, cincizeci de ani! Se arată, în acest fel, vrednicia părinților Maicii Domnului, că după lunga lor nerodire au născut pe Bucuria a toată lumea! În felul acesta, Sfinții Ioachim și Ana s-au asemănat Sfântului Patriarh Avraam și soției lui, cinstitei Sară, care la bătrânețe a născut pe Isaac, după făgăduință. Iar noi, putem să zicem că mai mult decât, Avraam este aici, în locurile în care şi noi ne rugăm pe pământ românesc, în glia străbună, că pe cât este mai mare Fecioara Maria decât Isaac, pe atât mai mare este vrednicia lui Ioachim și a Anei, decât a lui Avraam și a Sarei. Dar, la această vrednicie nu au ajuns până ce nu L-au rugat pe Dumnezeu în amărăciunea sufletului lor și în mâhnirea inimii, cu mult post și cu multe, multe rugăciuni. Că înainte merge mâhnirea și apoi vine bucuria, că înainte mergătoare a cinstei este necinstea și povățuitoare spre câștigarea celor bune este cererea, rugăciunea cu lacrimi către Bunul Dumnezeu.
,,Sfânta Fecioară Maria s-a născut la bătrânețile lor, s-a născut prin minunea lui Dumnezeu, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ca o odraslă frumoasă și binecuvântată”!
Astfel, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a subliniat faptul plin de însemnătate, că la un anumit moment dat: ,,Timpul care se scurgea și se apropia nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu atât mai mult Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana deveneau și mai rugători, deveneau și mai preocupați de nașterea unui copil, dar depășeau gândirea și chiar starea lor natural, fiind oameni bătrâni și în vârstă. Cum este cunoscut de toți că femeile nu mai pot naște de la o anumită vârstă, însă, cu toate acestea, credința acestor oameni nu slăbea deloc, dimpotrivă, se întărea și mai mult, credeau în imposibil! Ei ştiau că Dumnezeu poate să facă minuni, poate să ridice din pietre și din lemne, poate să facă aceste puteri și aceste lucrări dumnezeiești! Şi, într-adevăr, credința lor a fost răsplătită, pentru că Sfântul Ioachim, retrăgându-se în munte cu oile sale, iar Sfânta Ana rămânând acasă țară, dar, într-o declarație și decizie categorică, aşa cum spunea Sfântul Ioachim: «Nu mă voi întoarce din munte până când nu voi afla un semn al lui Dumnezeu» și semnul Lui Dumnezeu nu putea să fie altul decât rodul lor, copilul lor, iar, asemenea Sfântului Ioachim era și hotărârea fermă a Sfintei Ana, că ea va posti și se va ruga, și va medita și va priveghea, până când Dumnezeu va trimite mila Sa cea bogată peste ei! Şi, într-adevăr, fraților și surorilor, concomitent și unuia și altuia li S-a arătat Dumnezeu, li s-a arătat îngerul lui Dumnezeu și a vestit Sfântului Ioachim că va naște o fiică și Sfintei Ana, de asemenea, că va naște o fiică ce va fi de mare folos pentru întreaga omenire! Şi s-a întors Sfântul Ioachim din munte acasă cu bucurie mare și a aflat-o și pe Sfânta Ana cu aceeași bucurie că în sfârșit Dumnezeu a ridicat ocara de pe sufletele și inimile lor! Evident, că s-a născut Sfânta Fecioară Maria, s-a născut la bătrânețile lor, s-a născut prin minunea lui Dumnezeu, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ca o odraslă frumoasă și binecuvântată din trupurile lor veștejite de bătrâneți! S-a născut la vârsta aceasta, pentru ca să nu fie o roadă a poftelor trupești și să fie a binecuvântării cerești! S-a născut pentru că avea să fie, într-adevăr, Preacurată și în aceea care a primit, cum spuneam, binecuvântarea cerească de la Dumnezeu! Deci, cum constatăm, fraților și surorilor, nașterea este o lucrare a lui Dumnezeu, o binecuvântare a lui Dumnezeu, că noi ne străduim de multe ori și nu putem să avem roadă a vieții noastre, ci numai Acela care le poartă la toate de grijă, Acela rânduiește când să ne naștem şi când să murim! El este stăpânul vieții, Creatorul nostru, al cerului și al pământului! Este adevărat că și noi ne aducem contribuția noastră, că din trupurile noastre Dumnezeu ia și alcătuiește trupul nostru în pântecele mamei prin sufletul nostrum! De aceea, semănăm cu părinții noștri și purtăm, atât cele bune, cât şi cele rele, de la ei! Ni se transmite pe calea aceasta genealogică, pe calea aceasta a nașterii, aptitudinile, dorințele, chiar sentimentele ni se transmit uneori și de tot de aproape totdeauna valorile virtuțile, şi de asemenea, ni se transmit, din nefericire şi păcatele! De aceea, le purtăm în spatele nostru, le purtăm ca pe o povară în viaţa noastră! Este foarte important să ştim că atâta vreme cât mama poartă în pântece pruncul ei, să se abţină negreşit de la drăcuială, de la înjurătură, de la blesteme şi de la beţii! Să postească şi dacă poate, să se împărtăşească mai des! Doamne-fereşte, să se nască asemenea copii, fără cununie religioasă, că se nasc în păcat și poartă cu ei multă greutate și suferință! Şi cum de multe ori constatăm, din nefericire, la multe familii creștine, că se nasc aceşti copii și sunt bolnavi de epilepsie, de Alzheimer și de alte păcate rele, autism și multe și multe alte lucruri! Deci, toate acestea sunt darul, uneori nefericit al vieții noastre! Deci, Sfinții Ioachim şi Ana aduc pe lume pe cea mai frumoasă floare, cea mai plăcută dintre toate creaturile lui 
Dumnezeu, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu! Şi nu numai, pentru că o încredințează Templului, ca să fie permanent în rugăciune înaintea Lui Dumnezeu, rugătoare și cinstitoare de Dumnezeu, în smerenie și ascultare de Dumnezeu! Căci, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu împlinește ceea ce s-a spus prin David prorocul: «Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta și lasă poporul tău!». Deci, ea ascultă, pentru că părinții ei au dat ascultare Tatălui Ceresc și fiica lor va fi ascultătoare și permanent rugătoare înaintea lui Dumnezeu! Au încredințat-o Templului pentru că era o tradiție sfântă în vremea aceea ca fecioarele să fie aduse la Templu și să fie instruite acolo, învățate în legea Vechiului Testament, în rugăciune și post, și erau multe din acestea la Templu! Bineînțeles, că această tradiție avea în esența ei faptul că printre aceste fecioare, va veni timpul ca dintre ele să fie una singură care este Maica Dumnezeului nostru! De ce și templul, fraților și surorilor, și această instituție a fecioarelor de la Templu și creația întreagă au fost făcute pentru Preasfânta Născătoare de Dumnezeu! Ea este aceea care a dat din trupul său, trup Fiul lui Dumnezeu și din sufletul ei” a reiterate cu pregnanţă şi cu un puternic accent de moralitate creştină Mitropolitul Olteniei!
,,Fiind aici, la Sfânta Mănăstire, unde îi cinstim pe Părinții Ioachim și Ana, ne bucurăm că împreună cu ei și cu dumneavoastră, aducem laudă lui Dumnezeu”!
În cele din urmă, Înaltpreasfinţia sa a subliniat faptul că noi toţi: ,,Dacă vedem pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, o vedem ca aceea în care se împlinesc toate făgăduințele Tatălui Ceresc, căci prin răspunsul ei, prin accepțiunea ei de a-L primi pe Cuvântul lui Dumnezeu în pântecele ei, noi ne-am izbăvit de cel rău! Așadar, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a primit o naștere, o zămislire prin aleasă rugăciune, fără patimă omenească, fără păcate omenești și a trăit fără păcat, pentru că ea este cea fără prihană, fără de păcat, că n-a săvârșit nici un păcat, deși s-a născut ca și noi, oamenii! Ea este plină de har, așa cum sublinia Sfântul Arhanghel Gavriil: «Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine», și a învățat aceste lucruri din experiență, nu din învățătura cărților, ci, din practică, zi de zi, pentru că Maica Domnului s-a obișnuit să se roage neîncetat, fiind modelul de rugăciune pentru întreaga creație! Îngerii înşişi se pleacă înaintea lui Dumnezeu, pentru că aceștia, chiar dacă sunt fără de trup omenesc și se roagă neîncetat, ei, bine, Maica Domnului i-a depășit pe ei, i-a copleșit pentru că rugăciunea ei a fost primită de Tatăl ceresc și nu numai din faptul că Maica Domnului a fost plănuită de Preasfânta Treime ca să fie mama Dumnezeului nostru, ci, și pentru că viața ei curată a dovedit aceasta cu prisosință! Pentru că Dumnezeu a căutat la smerenia roabei sale: «Şi iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile», spunea Preasfânta Născătoare de 
Dumnezeu! Şi într-adevăr, odată cu cinstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, îi cinstim și pe părinții ei, Ioachim și Ana! Deci, această cinstire este în cadrul familiei! Cum observați, Părinții Ioachim și Ana cu fiica lor, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de aceea, noi am învățat de la strămoșii noștri, de la părinții noștri să apreciem și să binecuvântăm familia creștină! Pentru că această familie este baza societății noastre și a Bisericii noastre! Nu există altă «celulă» de bază care să dea atâta valoare omului în societatea noastră! De aceea, în familie învățăm să fim evlavioși, în familie învățăm să fim credincioși, în familie învățăm să respectăm pe ceilalți, în familie învățăm tainele credinței noastre și dacă părinții sunt educați în învățătura credinței noastre ortodoxe, ei dau și copiilor lor o învățătură aleasă și de mare folos! Așa se face că în decursul timpului, în trecutul nostru istoric, familiile au dat valori, personalități de seamă, pentru că au avut mame cu adevărat creștine care au știut să-i învețe pe copiii lor și părinți care au știut cu adevărat ce înseamnă să păstrezi legea lui Dumnezeu și poruncile dumnezeiești! Așadar, fiind aici, la Sfânta Mănăstire, unde îi cinstim pe Părinții Ioachim și Ana, ne bucurăm că împreună cu ei și cu dumneavoastră, aducem laudă lui Dumnezeu și acestor sfinți care au devenit Sfinții părinții noștri! La fiecare sfântă slujbă, noi îi cinstim și le pomenim numele ca ei să se roage pentru noi înaintea lui Dumnezeu! Și, bineînțeles că rugăciunea lor este ascultată, pentru că, așa cum Preasfânta Născătoare de Dumnezeu mijlocește permanent înaintea Fiului ei pentru cei care se roagă ei cu credință, și Sfinții Ioachim și Ana, fiind alături de fiica lor, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, sunt în preajma Mântuitorului Iisus Hristos, Mântuitorul nostru şi Dumnezeul nostru! Așadar, noi lăudăm Preasfânta Treime și îi felicităm pe cei care poartă numele Sfinților Părinți Ioachim și Ana! De asemenea, Îl rugăm pe milostivul Dumnezeu să ne dea pace, să ne dea sănătate și multă bucurie duhovnicească! Tuturor, chemăm pe Duhul Preasfânt să vă binecuvânteze, să vă întărească și să vă dea mult folos sufletesc. Amin”!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
