Autorităţile locale din municipiul Motru s-au reunit împreună cu cele mai reprezentative personalităţi locale în sala Gică Iorga a Casei de Cultură a Sindicatelor din Motru pentru a sărbători în mod festiv 92 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri.
Ceremoniile au fost deschise, după intonarea Imnului de stat, de către primarul Dorin Hanu, ardelean la origini, care a ţinut un discurs despre unitatea şi importanţa neamului românesc, dar şi despre perspectivele lui în actualele condiţii de integrare europeană. Discursul a fost nu numai 
emoţionant, ci şi mobilizator, în aşa fel încât, dintre toţi cei prezenţi, doar consilierul Elena Vintilescu a mai ţinut o scurtă alocuţiune, restul preferând să predea ştafeta grupului de copii sosiţi ca mesageri ai viitorului.
Spectacolul oferit de micuţii motreni, pregătiţi de soţii Nicoleta şi Gabriel Pauliş, fiind unul demn de marile scene ale culturii româneşti. De notat că Nicoleta Pauliş este profesor de muzică la mai multe şcoli din împrejurimile municipiului Motru şi este unul dintre puţinii profesori care, de ani buni încoace, pregăteşte şi montează asemenea spectacole cu copiii. Dacă mai spunem că originile ei sunt în rândul etniei maghiare, înţelegem că a fost un adevărat spectacol pentru uniune naţională, iar copiii îmbrăcaţi în alb au adus nu numai mesajul de linişte şi pace, ci şi pe cel de încredere în viitor.
Aranjamentul sălii Gică Iorga a aparţinut în totalitate echipei lui Cristea Fluierătoru. Ceremoniile au continuat cu depuneri de flori la monumentele din Roşiuţa şi Motru şi cu tradiţionalul dineu sărbătoresc, unde Dorin Hanu a dorit să socializeze, şi a reuşit să o facă, dincolo de orice culoare politică. Parlamentarii de Gorj, senatorul Ion Ruşeţ şi deputatul Constantin Severus Militaru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Râbu, au ales să fie prezenţi la Târgu-Jiu, aşa cum se obişnuieşte de marile sărbători. Cu toate acestea şi în pofida vremii neprielnice, în care s-au arătat şi primii fulgi de zăpadă, la Motru s-a simţit şi s-a întâmplat o sărbătoare adevărată.
Constantin Bunilă
