Iată că anul 2022 înscrie evenimente mari lansate în perioada post-pandemie în întreaga lume de Organizația Națiunilor Unite. Ziua Mondială a Securității Alimentare – World Food Safety Day (WFSD) se celebrează începând din anul 2018 cu acordul ONU în fiecare an la data de 7 iunie. Poate este de fapt o continuare a ceea ce în data de 5 iunie a fiecărui an înseamnă Ziua Mondială a Mediului Înconjurător cu semnificație majoră în acest moment. În acest an tema agreată a evenimentului este “Safer Food – Better Health / Hrană mai sigură – Sănătate mai bună”, accesul la hrană sigură este esențial pentru asigurarea stării de sănătate umană la nivel global, dar și pentru mediul înconjurător și faună. Desigur, se are în vedere de la un an la altul posibilitatea ca fiecare cetățean indiferent de vârstă, țară, religie, pregătire, să aibă șanse egale la accesul la hrană de calitate și într-o cantitate care să asigure beneficiile nutriționale care mențin integritatea fizică și parametrii mentali în trend cu cerințele vieții din perioada în care trăim. Mâncarea sigură, modalitățile sigure de a produce hrană au devenit politici globale care preocupă din ce in ce mai mult.
Ziua Mondială a Securității Alimentare este marcată în agenda globală în fiecare an la data de 7 iunie, fiind momentul în care se atrage atenția asupra riscurilor majore a lipsei de hrană la un moment dat, dar și riscurilor procesării hranei cu valențe mult sub nivelul calității cerute de piață. Securitatea alimentară este strâns legată de sănătatea umană, astfel se pune accentul pe conștientizarea riscurilor de a pierde mult din rezervele de hrană tocmai din cauza schimbărilor climatice, dar și impasivității oamenirii în a iniția politici coloborate de stopare a risipei hranei, a apei potabile, cât și a oricărei resurse de apă.
Determinarea și gestionarea riscurilor alimentare contribuie la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces pe piață, turism, dezvoltare durabilă, iar potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), nu avem în față decât situații dramatice care pot fi generate de schimbări în spectrul pedoclimatic la nivel global. Economia la nivel planetar este ocupată în proporție de 45% inputuri pe agricultură intensivă – procesare – distribuție – stocare – conservare, dar și menținerea calității în acord cu cerințele din acest timp. Nevoile viitorului devin politici de securitate alimentară globală în care se recunosc legăturile primordial dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor, a mediului și a economiei.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a luat în calcul povara globală generată de bolile care afectează persoanele de toate vârstele, copii și persoane cu vârstă de sub 50 de ani mai ales din țările de pe glob extrem de sărace, promovată sub sloganul: Siguranța alimentară, preocuparea tuturor. Prevenirea, detectarea, gestionarea riscurilor care generează lipsa hranei, dar și pun la grea încercare calitatea ei aduce în atenția publică la nivel mondial apelul de a consolida angajamentul fiecărei țări de a spori securitatea alimentară, apel lansat la Conferința de la Addis Abeba și la Forumul de la Geneva din 2019, evenimente care au avut ca slogan: Viitorul Siguranței Alimentare.
Organizația Mondială a Sănătății în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO facilitateaza eforturile statelor membre de a sărbători Ziua Mondială a Securității Alimentare sub tema “Siguranța alimentară preocuparea tuturor”. Campania de conștientizare globală în materie de siguranță alimentară invită toate țările și factorii de decizie, sectorul privat, societatea civilă, ONU, publicul larg să ia măsuri. Siguranța alimentară este o responsabilitate comună între guvern, producători și consumatori. Toată lumea joacă un rol important (de la fermă la furculiță) și necesită un lung lanț valoric care să creeze sustenabilitatea conceptului de securitate și siguranță alimentară.
Având în vedere criza alimentară care se adâncește an de an, însoțită de criza energetică și seceta extremă, propunem un Consiliu Consultativ permanent pe lângă Cabinetul Prim-Ministrului Nicolae-Ionel CIUCĂ, care să aducă în atenția Guvernului datele pertinente cu privire la situația alimentară din România, producția agricolă, cât și atragerea fondurilor europene pentru îmbunătățirea programelor de reziliența privind securitatea alimentară conectată la securitatea alimentară globală. Acestă propunere este venită din partea societății civile, a mediului academic și universitar pentru a aduce un plus de valoare la construirea strategiilor de reziliență pe securitate alimentară.
Doresc să mulțumesc domnului Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești – prof. dr. Valeriu Tabără, domnului dr. ing. Bebe Viorel Ionică – Director General al Centrului de Calcul, domnului prof. dr. Dan Mircea Enescu – Vicepreședinte al Academiei de Ştiinte Medicale, prof. dr. Mircea Beuran – Vicepreședinte Executiv al Academiei de Ştiinte Medicale pentru sprijinul acordat de a ajunge prin aceste evenimente în sufletul și mintea tuturor cetățenilor.
Grupul de Inițiativa Ecologică și Dezvoltare Durabilă
Președinte Conf. Dr. Ing. Cristiana Sîrbu
