Trăim vremuri cum n-au mai fost. România s-a confruntat de la întemeierea sa ca stat modern cu perioade de progres, de război, de cataclisme naturale, iar din punct de vedere al clasei politice a fost condusă timp de aproape un secol de la înfiinţarea PN Liberal până în 1930 de reprezentanţi ai acestui partid, încât putem spune că istoria României moderne, se conformă timp de aproape un secol cu istoria Partidului Naţional. Am avut parte şi de două dictaturi, dictatura carlistă şi cea comunistă.
Dar în toată această perioadă cei care au condus România şi-au pus pecetea pe istoria ei prin personalitatea puternică a lor. După căderea comunismului în România a urmat o perioadă de declin economic şi socio-politic ca urmare a noilor imperative contemporane de conducere a lumii, tot prin metode de supremaţie de către statele mari a celor mici, sub masca catifelată a unei ere de pace şi belşug economic. Dar niciodată de-a lungul istoriei ei, nici chiar în perioadele de dictaturi (carlistă, antonesciană şi comunistă) ţara noastră nu a avut în fruntea sa o persoană care să spargă limitele normalului frizând paranoia, cum este la preşedinţia ţării de 8 ani Traian Băsescu. Deşi parlamentul a hotărât demiterea sa şi instituirea referendumului pe care l-a pierdut totuşi Traian Băsescu se ţine cum arătam într-un articol trecut „cu ghearele şi cu dinţii” de putere, refuzând să accepte hotărârile parlamentului. În urmă cu mulţi ani a apărut o carte vizând conducătorii anumitor state: „Aceşti nebuni care conduc lumea”. Dacă s-ar cere o completare la o ediţie nouă acest preşedinte atipic ar face parte pe merite din carte. Băsescu apare mereu pe ecranele televizoarelor otrăvind casele românilor cu venin şi ură. Când cere să coabiteze cu noua putere, când ameninţă cu puşcăria pe cei care i se opun, având o atitudine paranoică ca a unuia care în timp ce capitala îi era bombardată, el visa la victoria finală. Cine îi dă voie lui Băsescu să ne dea sfaturi? Să sfătuiască camarila lui care l-au ajutat şi îl ajută în continuare să mintă. Şi legat de cugetarea lui Dinu Brătianu nu pot (şi nu cred că sunt singurul) să nu amintesc cu tristeţe atitudinea premierului, a preşedintelui interimar şi a ministrului de externe care admit că prin ţara noastră să se plimbe vorba Domnului Predoşeanu, ca vodă prin lobodă, Primul Ministru maghiar. Este de-a dreptul enervantă pentru noi cei mulţi, atitudinea pasivă a actualei puteri care nu trebuie să se culce pe laurii victoriei până la înfrângerea definitivă a acestui personaj sinistru care a adus numai sărăcie, haos şi dezbinare în rândul românilor. De ce ministrul justiţiei nu propune procurorului general o persoană independentă în locul lui Morar? De ce admite „confiscarea” listelor electorale de la BEC de către procuratură, creându-i astfel lui Băsescu posibilitatea de a falsifica şi a se deda la noi atacuri. Băsescu nu se va astâmpăra până când nu va fi demis definitiv. El este un scorpion care otrăveşte normalul în România, înzecind temperatura şi aşa ridicată din acest august fierbinte şi făcându-ne numai rău, nouă românilor. Închei cu o rugăminte la noua putere să fie atentă la mişcările lui Basescu, ţinând cont de ameninţările lui, de comportarea sa jalnică, menţinându-se pe poziţii, şi neacceptând aşa cum au promis nici o coabitare cu acest paranoic aflat în agonia puterii şi care e în stare de orice, chiar şi de distrugerea României şi a poporului său numai să nu cedeze puterea…
Gh. Rădulescu
