Vremea la munte

675

Prin poziția sa geografică, Gorjul este o zonă preponderent turistică, cu locuri de un pitoresc aparte, munți înalți, o diversitate a formelor și fenomenelor naturale unele dintre ele unicate în țară și Europa, peșteri și avene precum și monumente ale naturii, arii protejate și parcuri naționale.

Bogat și divers, relieful Gorjului cuprinde trei trepte importante: munții ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali, dealurile subcarpatice precum și cele ale extremității nordice a Podișului Getic precum și depresiunile și luncile râurilor. Dintre nivelele de eroziune cel mai bine se conservă platforma înaltă situată la1800 m din apropierea pasului Vîlcan, a muntelui Arcanu și Oslea cea din urmă corespunzătoare platformei de eroziune Borăscu.
De la începutul erei terțiare și pînă în cuaternar această regiune s-a înălțat treptat crestele ei cele mai înalte fiind acoperite în acele timpuri cu ghețari.
Astăzi relieful glaciar încântă ochii celor ce doresc să parcurgă în special traseele aflate în perimetrul obârșiilor Jiețului, Lotrului, Latorilei și Gilortului.
În Gorj există o multitudine de trasee montane pedestre precum și pentru practicarea cu vehicule speciale gen ATV sau vehicule 4×4, zone pentru practicarea alpinismului și escaladei (dintre care cele mai importante sunt Cheile Sohodolului, Galbenului și Oltețului), cinci perimetre speologice unele de importanță europeană, două trasee de practicare a coborârilor pe ape repezi (rafting) din care unul de dificultate extremă la nivel național precum și zone amenajate pentru practicarea vânătorii și pescuitului cu toate dotările necesare găzduirii oaspeților din țară și străinătate. Toate acestea au început să atragă pe aceste locuri un număr din ce în ce mai mare de turiști și iubitori ai activităților în aer liber.
Pe întreaga regiune nordică a Gorjului viața omului a fost și este și la ora actuală strâns legată de munți. Pe aceste locuri a înflorit și continuă să înflorească și în continuare o frumoasă viață pastorală cu datinile și obiceiurile specifice.
Mai toate așezările de munte gorjene se risipeau pe plaiuri. Odată cu trecerea timpului satele au început să se îngrămădească la gurile râurilor și la ieșirea acestora din plai, în depresiuni.
Gorjul are o climă temperat-continentală având o medie anuală a temperaturii de 10 gr C.
Situându-se în partea de sud-vest a țării ținutul său se află preponderent sub influența maselor de aer sudice, sud-vestice și vestice ce ajung în aceste locuri sub forma unui aer ceva mai cald și uscat.
Ca o particularitate locală de-a lungul culoarului Defileului Jiului se manifestă o circulație locală a aerului numită vânturi locale.
La poalele masivului Vîlcan pe suprafețele calcaroase temperatura este mai puțin ridicată iar în văi circulația maselor de aer dinspre est favorizează apariția unui climat de adăpostire care determină menținerea unor temperaturi mai ridicate prielnice creșterii pe versanți a castanului comestibil, liliacului sălbatic, iasomiei și a viței de vie sălbatice.
În perioadele hivernale în depresiuni au loc inversiuni de temperatură ceea ce poate produce instalarea maselor de aer mai rece pe fundul văilor și implicit existența unor temperaturi negative mai scăzute decât normal cum s-a întâmplat în mai multe zone ale Gorjului.
Înghețuri timpurii pot avea loc pe plaiurile gorjene uneori chiar în prima decadă a lunii septembrie iar cele mai târzii în a doua decadă a lunii mai.
Ca o particularitate a zonei zăpada poate cădea pe culmile masivelor Vîlcan sau Parîng de la sfârșitul lui septembrie și dura până în mai. În depresiuni fenomenul poate debuta mai târziu iar zăpada se poate topi în luna martie.
În cazul parcurgerii unor trasee montane turistice care necesită un timp mai îndelungat (trasee în circuit, cu campare în tabără ori în explorări pe mai multe zile) extrem de utilă este aflarea prognozei vremii.
În acest sens ne vom putea folosi de observarea fenomenelor naturale cum ar fi norii, vântul, culoarea cerului, soarelui și a lunii dar și de indicațiile unor instrumente ca barometrul sau termometrul.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here