Ministerul Energiei a lansat, vineri, 15 iunie, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Documentul se află în consultare publică în perioada 14 iunie – 13 iulie inclusiv.
„Acesta este un document programatic care defineşte viziunea şi stabileşte obiectivele fundamentale de dezvoltare a sectorului energetic naţional. De asemenea, documentul indică reperele naţionale, europene şi globale care influenţează şi determină politicile şi deciziile din domeniul energetic”, se menţionează într-un comunicat al ministerului. „Având în vedere faptul că securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova, este esenţial ca sectorul energetic naţional să aibă capacitatea de a satisface toate necesităţile Republicii Moldova, în orice situaţie. Astfel, România aspiră să îşi consolideze rolul de pilon regional al securităţii energetice”, se subliniază în comunicat.
Nicio investiție în Gorj, după închiderea unor capacități de producție
În strategie se vorbește despre ,,modernizarea” sistemului energetic, însă de peste doi ani este așteptată investiția parcurilor fotovoltaice sau a centralelor pe gaz, fără să existe nimic în acest moment. În schimb, au fost închise, în doi ani, trei grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia: ,,România are un avantaj considerabil, dispunând de resurse naturale, financiare şi umane suficiente pentru a moderniza sectorul energetic, aliniindu-l la obiectivele comunitare de atingere a neutralităţii climatice până în 2050. Acest sector trebuie să fie pregătit să susţină creşterea economică şi transformarea economiei în ansamblu, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Toate obiectivele de reformă şi modernizare ţin cont de accesibilitate, inclusivitate şi competitivitate economică pentru cetăţeni şi consumatori industriali pe care sectorul energetic îi deserveşte. Astfel, Strategia Energetică a României îşi propune atingerea a şase obiective fundamentale: Securitate energetică; Energie cu emisii scăzute de carbon; Eficienţă energetică; Acces fizic la energie pentru toţi consumatorii şi accesibilitate financiară şi competitivitate economică a energiei; Pieţe de energie eficiente; Digitalizare, dezvoltarea reţelelor inteligente şi securitate cibernetică. Strategia Energetică a României se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan: prioritizarea securităţii de aprovizionare şi a capacităţii de răspuns la crize; dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienţei şi raţionalităţii economice; echitate economică şi socială pentru regiuni şi oameni; atingerea neutralităţii climatice până în 2050; crearea unei pieţe de energie libere, competitive şi antreprenoriale; neutralitate tehnologică şi exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor şi întărirea lanţului de producţie; dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice şi termice; consolidarea lanţului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice; dezvoltarea economiei circulare. România îşi propune dezvoltarea sectorului energetic în condiţii de securitate, competitivitate industrială, accesibilitate pentru consumatori şi sustenabilitate. Sectorul energetic naţional trebuie să asigure disponibilitatea fizică neîntreruptă a energiei tuturor consumatorilor, în orice situaţie, la un preţ accesibil. Mai mult, sectorul energetic trebuie să devină din ce în ce mai curat şi prietenos cu mediul. Strategia Energetică este rezultatul muncii experţilor din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor şi instituţiilor din subordine. De asemenea, o contribuţie esenţială au avut-o membrii Consiliului Onorific pentru Energie, experţi reputaţi în industrie şi lumea academică. Realizarea acestui document programatic nu a folosit consultanţă externă şi nu a cheltuit niciun leu de la buget. În perioada de consultare publică aşteptăm cu mult interes contribuţiile fiecărui actor interesat. Ca întotdeauna, Ministerul Energiei are uşile larg deschise pentru dialog”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru anul 2035 este de 41,1%, iar pentru 2050 de 86,1%, conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, lansat vineri în dezbatere de Ministerul Energiei.
„Ţintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene şi solare şi geotermale, precum şi prin electrificarea parţială a sistemelor de încălzire şi răcire. Biomasa va continua să aibă un rol important, dar ponderea sa în totalul SRE va scădea de la 52% la nivelul anului 2023 la 29% în 2035”, se menţionează în document.
În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din surse cu emisii scăzute sau zero. Obiectivul pentru 2035 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 40 GW, marcând o creştere de 95% fată de 2020. Din capacitatea proiectată pentru 2035, aproximativ 82,1% va proveni din surse regenerabile, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică.
„Capacităţile instalate de energie eoliană şi solară reprezintă un element esenţial al acestei tranziţii. România şi-a asumat în cadrul STL (Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050) la nivelul 2035 o capacitate instalată de energie eoliană şi solară de aproximativ 24 GW, indicând astfel o creştere de 5 ori mai mare comparativ cu capacităţile instalate de energie eoliană şi solară la nivelul anului 2021 (3 GW energie eoliană, respectiv 1,4 GW energie solară)”, scrie în proiectul de Strategie. De asemenea, se prevede că toate capacităţile de producţie a energiei electrice din surse nucleare vor rămâne relativ constante, cu introducerea unor capacităţi noi începând din 2029.
Capacităţile pe bază de huilă şi lignit sunt planificate să fie eliminate treptat până la finalul lui 2031, în timp ce capacităţile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul, începând din 2036.
M.C.H.
