Digestia reprezintă o serie de reacţii chimice, în care alimentele sunt descompuse în componentele din care ne luăm nutrienţii şi energia. Materialul care rămâne după descompunere merge mai departe pe tractul intestinal pentru eliminare. O parte din aceste resturi sunt gaze inodore în condiţii normale, ele fiind purtate uşor de intestin; acestea sunt metanul, oxigenul, azotul.
Însă când se produc alte gaze, la temperaturi şi presiuni mai mari, rezultatul poate fi foarte neplăcut. Gazele formate în acest caz sunt nişte compuşi care conţin sulf (mercaptani) şi produc acea stare de disconfort, chiar dureroasă, când abdomenul se balonează şi devine dificil chiar să ne îmbrăcăm (mai ales cu pantaloni). Persoanele care au în mod curent această problemă suferă, probabil, de o intoleranţă alimentară.
Alimente care contribuie la producerea gazului
1.Legumele uscate, cartoful şi majoritatea tipurilor de fasole: în special cea uscată, mazărea, soia şi năutul.
2. Produsele lactate, laptele proaspăt şi brânza fermentată.
3. Legumele proaspete: varza (albă, roşie şi de Bruxelles), ridichile, ceapa, usturoiul, conopida, broccoli, castravetele, sparanghelul.
4. Lichidele: băuturile carbogazoase dulci, suplimentele şi concentratele lichide, anumită medicaţie.
5. Cerealele şi pâinea. Aproape toate alimentele care conţin grâu: pâine, produse de panificaţie.
6. Fructele: prunele, caisele, merele, strugurii şi unele citrice.
7. Alimentele bogate în grăsimi, alimentele prăjite, carnea nedegresată, sosurile grase, îngheţata, produsele de panificaţie de tip foetaj.
Semnale de alarmă
Nu este necesar să faceţi analize complicate pentru a determina când sunteţi balonată şi când nu. Abdomenul este considerat normal atunci când nu vă doare, când, la pipăit, este moale, suplu şi elastic. Dacă atunci când îl palpaţi vă doare, s-ar putea să fiţi balonată (abdomenul poate să fie mai umflat şi mai dureros şi în perioada menstruaţiei, aceasta fiind o situaţie specială).
Un abdomen umflat poate apărea şi în cazuri de constipaţie, peritonită, colită, dizenterie, diaree, acumulare de gaze în abdomen sau revarsări de lichid. De asemenea, în urma bolilor de ficat, a indigestiei şi a colitelor te vei pricopsi, din nou, cu un abdomen mai balonat. Dacă ştiţi sigur că umflarea burţii nu vine de la mâncatul prea repede sau alte probleme de ingerare, e bine să vă adresaţi unui medic specialist.
Cauzele
Alimentaţia excesivă. Atunci când se consumă porţii mari de alimente şi se mai şi combină macronutrienţii (proteine, lipide, glucide) în mod necorespunzător apare fenomenul de balonare.
Aerofagia. Înghiţirea unor cantităţi mari de aer poate cauza balonare. Lucruri simple cum ar fi vorbitul în timpul mesei, băutul lichidelor cu paiul, mestecarea gumei trebuie eliminate pentru a reduce incidenţa balonării.
Sindromul de colon iritabil. Este adeseori asociat cu balonarea, însă evaluarea şi tratamentul vor fi făcute de către un medic de specialitate.
Constipaţia. Este una din cauzele cele mai frecvente ale balonării. Pentru combaterea constipaţiei trebuie crescută cantitatea de fibre alimentare asimilate: fructe, legume, cereale neprelucrate, etc. De asemenea, trebuie consumate opt pahare cu apă pe zi, deoarece în absenţa fluidelor, constipaţia devine şi mai severă.
Cristina Răscol
