Rezultate sondaj “Solidari cu cei de lângă noi” (31 iulie – 9 august) “Educare, Solidaritate, Integrare” – Young Spirits for Humanity

554

În perioada 31 iulie – 9 august, membrii echipei Young Spirits for Humanity de la Colegiul Tehnic Motru au realizat, în cadrul proiectului Euroscola 2015, un sondaj de opinie online cu tema “Solidari cu cei de lângă noi”, cu scopul de a realiza o analiză cu privire la nivelul de incluziune socială, precum şi identificarea grupurilor vulnerabile din cadrul societăţii. Echipa de cercetare a utilizat drept ipoteză principală existenţa unui raport direct proporţional între nivelul de discriminare şi cel de excluziune socială. Cu alte cuvinte, cu cât nivelul de discriminare este mai mare, cu atât nivelul de excluziune socială al persoanelor discriminate va fi mai mare.

În acelaşi timp, echipa de cercetare Young Spirits for Humanity, înţelegând sărăcia drept un fenomen complex, care nu se limitează strict la dimensiunea economică, fiind astfel, un complex “social-psihologic-cultural”, a pornit de la premisa conform căreia un nivel ridicat de excluziune socială determină un nivel ridicat de sărăcie, deoarece accesul pe piaţa muncii este limitat de existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Pentru a obţine un răspuns reprezentativ, o “fotografie statică a societăţii” cât mai exactă, conştienţi fiind de avantajele şi dezavantajele sondajului de opinie online, membrii echipei şi-au fixat drept obiectiv atingerea pragului de 300 de răspunsuri, obţinute din cel puţin zece localităţi. Au fost utilizate şapte întrebări (o grilă cu un singur răspuns permis, o întrebare cu răspuns deschis, trei grile cu mai multe răspunsuri posibile, respectiv două matrice de răspuns), care au vizat identificarea grupurilor vulnerabile, accesul acestora pe piaţa muncii, nivelul de excluziune socială, precum şi implicarea cetăţenilor în raport cu discriminarea acestor persoane.
Principalul grup ţintă din cadrul eşantionului a fost reprezentat de populaţia tânără, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani. De aceea, promovarea sondajului de opinie s-a realizat în special pe grupurile de Facebook (103 distribuiri, impact asupra 5995 de persoane) ale elevilor şi studenţilor gorjeni (Gorjeni care studiază în Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj, Sibiu). Acest aspect este evidenţiat de datele socio-demografice, după cum urmează: vârsta medie a respondenţilor [24,2 ani – 91 (30,33%) respondenţi de sex masculin, 209 (69,66%) respondenţi de sex feminin], ocupaţia [135 (45%) elevi, 98 (32,66%) studenţi], localitatea de provenienţă a acestora [159 răspunsuri (53%) Motru, 62 de răspunsuri (20,66%) Bucureşti, 14 răspunsuri (4,66%) Timişoara, 13 răspunsuri (4,33%) Târgu-Jiu].
Cu toate acestea, nu au fost neglijate celelalte categorii sociale: profesor – 17 răspunsuri, vânzător – 14 răspunsuri, ziarist – 7 răspunsuri, pensionar – 5 răspunsuri, avocat, secretar, şomer – 3 răspunsuri, fotograf – 2 răspunsuri, muncitor, taximetrist, notar, funcţionar public – 1 răspuns. De asemenea, am primit câte şase răspunsuri din Sibiu şi Cluj-Napoca, patru răspunsuri din Craiova, trei răspunsuri din Bacău şi Arad, doi răspunsuri din Piteşti, câte un răspuns din Alba Iulia, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caracal, Cătunele, Chişinău, Ciuperceni, Constanta, Focşani, Giurgiu, Las Vegas (SUA), Odobeşti, Oradea, Ploieşti, Ponoarele, Târgovişte, Târgu Mureş, Teleorman, Turnu-Măgurele şi Urziceni.
Prin urmare, chiar dacă sondajul de opinie s-a focalizat asupra elevilor şi studenţilor din Motru, Târgu-Jiu, Bucureşti şi Timişoara, la construirea imaginii asupra fenomenului discriminării grupurilor vulnerabile au contribuit în total 24 de categorii profesionale, din 37 de localităţi.
Rezultatele chestionarului subliniază faptul că discriminarea este destul de răspândită în regiunea respondenţilor (188 răspunsuri, 62,7%), în timp ce doar 5 respondenţi (1,7%) consideră că discriminarea nu există. Acest rezultat este surprinzător, având în vedere faptul că în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană, la nivel legislativ, România combate existenţa discriminării în societate. În schimb, conform respondenţilor sondajului de opinie, discriminarea nu reprezintă un fenomen singular în cadrul societăţii. Prin urmare, a fost validată premisa echipei de cercetare conform căreia discriminarea reprezintă o problemă relevantă în societate.
În plus, preponderenţa răspunsurilor relevă faptul că persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale (269 răspunsuri), persoanele infectate cu HIV/SIDA (258 răspunsuri), copii şi tinerii din familiile în sărăcie (162 răspunsuri), romii (158 răspunsuri), respectiv copii şi tinerii care trăiesc pe străzi şi persoanele fără adăpost (148 răspunsuri) reprezintă principalele grupuri predispuse discriminării.
300 raspunsuriObservăm faptul că această ordine corespunde grupurilor predispuse excluziunii sociale, conform rapoartelor Uniunii Europene (Platforma Europa 2020). De asemenea, această observaţie este întărită de răspunsurile respondenţilor la întrebarea nr. 4 din sondaj (grilă cu răspuns multiplu) privind gradul de acceptabilitate la locul de muncă: 297 respondenţi sunt de acord ca o femeie necăsătorită, cu copii sau o persoană de peste 40 de ani să le fie coleg de serviciu. În schimb, 190 persoane acceptă să fie colegi cu o persoană de etnie romă sau o persoană cu dizabilităţi, în timp ce 150 persoane (jumătate dintre respondenţii sondajului de opinie), sunt de acord să fie colegi de serviciu cu o persoană de o altă orientare sexuală sau cu o persoană cu HIV/SIDA.
Aceste rezultate subliniază existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor în cadrul societăţii, fapt ce îngreunează accesul pe piaţa muncii a persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile, fapt ce determină un nivel ridicat al excluziunii sociale. Prin urmare, şomajul – fenomenul care determină o accentuare a sărăciei, din punct de vedere financiar -, se află într-un raport direct proporţional cu indicele discriminării şi al excluziunii sociale. Un nivel ridicat de discriminare determină un nivel ridicat de excluziune socială, îngrădind accesul grupurilor discriminate pe piaţa muncii, creând focare predispuse sărăciei, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere psihologic, cultural şi social.
Conform rezultatelor acestui sondaj de opinie, este surprinzător faptul că persoanele cu o situaţie financiară deficitară nu reprezintă singurele focare ale sărăciei. Se cristalizează astfel definirea sărăciei din perspectiva teoriei structurală social-economică, conform căreia cauzele sărăciei sunt determinate de tendinţele structurale ale modului de organizare social-economică a societăţii. În consecinţă, persoanele cu o situaţie financiară deficitară nu sunt singurii responsabili de situaţia în care se află, fiind în acelaşi timp victime ale discriminării şi excluziunii sociale. Astfel, pentru a reduce nivelul de sărăcie, atât instituţiile statului, cât şi cetăţenii trebuie să coopereze şi să se implice activ în combaterea discriminării şi a excluziunii sociale.
Acest aspect este conştientizat de către respondenţii sondajului de opinie, 247 dintre aceştia (82,3%) considerând că voluntariatul poate contribui la îmbunătăţirea incluziunii sociale, deoarece “voluntarii au cea mai mare interacţiune cu oamenii, societatea privindu-i ca pe nişte binefăcători universali” (Diana, student, Bucureşti, 21 ani). Conform respondenţilor, voluntariatul contribuie la “conştientizarea problemelor sociale”, “responsabilizarea membrilor societăţii”, “eliminarea stereotipurilor”, “dezvoltare spirit de iniţiativă”, “reducere risc încălcare drepturi fundamentale ale omului”, “promovarea valorilor fundamentale necesare pentru buna funcţionare a unei societăţi” (Alina, elev, Motru, 19 ani), “sporind cunoaşterea interumană, şi, implicit, acceptarea diferenţelor” (Iulia, student, Bucureşti, 21 ani). Voluntariatul “ilustrează dorinţa de a ajuta şi de a fi solidari cu ceilalţi” (Denisa, student, Piteşti, 19 ani), “oferă experienţă de muncă persoanelor din categorii defavorizate, oferă angajatorilor ocazia să cunoască abilităţile profesionale ale unor categorii mai largi de persoane decât cele pe care le au în minte, în mod restrâns” (Mariana, specialist ştiinţele educaţiei, Focşani, 35 ani).
Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile pe pagina de facebook şi pe blog-ul echipei Young Spirits for Humanity, unde puteţi afla poveşti incredibile ale Eroilor care înving discriminarea, excluziunea socială şi sărăcia:
– Pagina de facebook Young Spirits for Humanity: https://www.facebook.com/pages/Young-Spirits-for-Humanity/637767889690704?ref=bookmarks – Young Spirits for Humanity Blog: https://youngspiritsforhumanity.wordpress.com/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here