Reabilitarea infrastructurii școlare are nevoie de o strategie de țară

337

Așa cum era și firesc, România a intrat într-o nouă etapă la nivelul evoluției sale ca țară membră a Uniunii Europene. Una din probleme, creșterea capacității administrației publice de asigurare a transparenței procesului decizional este încă un deziderat. Optimizarea alocării de resurse financiare și de investiții în infrastructura educațională se poate face prin elaborarea unei strategii naționale, iată una dintre concluziile mesei rotunde organizate de Asociația ȘCOALA GORJEANĂ la Târgu-Jiu.

Asociația ”Școala Gorjeană” a organizat marți, 4 iulie 2017, o masă rotundă dedicată problematicii infrastructurii școlare și a ce ar trebui făcut în acest domeniu. Manifestarea a beneficiat de participarea reprezentanților atât a partenerilor-Instituția Prefectului Județului Gorj, Consiliul Județean Gorj, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Primăria Târgu-Jiu-cât și a instituțiilor invitate: Primăria Târgu-Cărbunești, Primăria Comunei Bălești, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, Cabinet Parlamentar Mihai Weber, Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Tg-Jiu, Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”, Colegiul Tehnic Nr 2, Liceul Tehnologic Roșia Jiu, Liceul Tehnologic Roșia de Amaradia, Școala Gimnazială Căpreni, Școala Gimnazială Drăguțești, Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești ș.a.

Analiză a învățământului gorjean
Specialiștii Asociației ”Școala Gorjeană” au realizat o analiză completă a învățământului gorjean, raportându-se în special la aspectele socio-economice ale Regiunii Sud Vest Oltenia, dar și la cele la nivel național. Analiza a fost realizată pe baza indicatorilor demografici, economici, educaționali și ai pieței muncii așa cum sunt ei furnizați anual de Institutul Național de Statistică, de Consiliul Județean Gorj, Inspectoratul Școlar Gorj, dar și pe baza unor studii realizate de diverse organisme internaționale precum Banca Mondială.
Marius Buzera, prim-vicepreședinte al Asociației ȘCOALA GORJEANĂ, remarca cu acest prilej o serie de amenințări care planează asupra instituțiilor de învățământ și mediului economic din Gorj: scăderea populației școlare și a populației active pe deoparte și îmbătrânirea populației pe de altă parte; scăderea sau stagnarea principalelor industrii ale județului; tendință de creștere a șomajului și în special a incidenței șomajului de lungă durată în rândul tinerilor, care este una dintre cele mai mari la nivel de țară; investițiile străine în regiune sunt cele mai mici din țară; scăderea interesului tinerilor pentru formări prin școli postliceale și universități, inclusiv a celor care au promovat examenul de Bacalaureat; scăderea interesului tinerilor pentru meseria de profesor, lucru reliefat în deficitul de personal didactic pe anumite discipline; lipsa unei dotări corespunzătoare a școlilor din mediul rural (laboratoare de științe, fizică, chimie) ceea ce face ca elevii să nu aibă șanse egale cu cei din mediul urban;
Alte deficiențe cu care se confruntă sistemul educațional gorjean sunt: supraaglomerarea claselor unor unități de învățământ; lipsa dotarilor care să faciliteze integrarea tinerilor cu deficiențe; lipsa manualelor pentru anumite discipline; investiții ale autorităților locale care nu țin cont de nevoile reale precum renovarea unor școli fără elevi, construirea unor noi școli supradimensionate pentru efectivele de elevi, construirea unor baze sportive în locuri inaccesibile elevilor. Interesant că rapoartele Bâncii Mondiale scot în evidență și o serie de puncte tari ale sistemului educațional gorjean: un procent mic de elevi care nu sunt cuprinși în sistemul educațional;un procent mic de abandon și repetenție raportat la nivelul țării; un număr mic de infracțiuni produse de elevi ș.a. Concluziile analizei întocmite de Asociația ȘCOALA GORJEANĂ, ne arată ”că trebuie să existe o strategie coerentă de dezvoltare a sistemului educațional, care să cuprindă criterii clare pentru stabilirea nevoilor, astfel încât să se reducă diferențele dintre mediul urban și cel rural, dar și diferențele dintre regiuni care devin tot mai evidente.”, remarcă profesorul Cornel Șomîcu, președintele acestui organism.

Autoritățile gorjene, deschise dialogului
O altă concluzie a întâlnirii găzduită de Sala Maură a Prefecturii Gorj a fost că autoritățile gorjene sunt deschise față de o asemenea tematică și sunt conștiente de importanța unui asemenea subiect. În intervenția sa, prefectul Ciprian Florescu a subliniat importanța unui asemenea demers, dar și dezideratul ca lucrurile să nu se oprească doar la o asemenea întîlnire, identificarea problemelor și întocmirea unei Strategii în domeniu fiind încurajată de Guvernul României. Viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, Adrian Tudor, avea să exprime câteva din motivele prin care o asemenea Strategie a țării pe reabilitarea infrastructurii unităților școlare ar ajuta comunitățile locale. Bunăoară, investiția Municipalității în campusul școlar de la Bârsești, lucrare în derulare, pare la acest moment puțin fundamentată având în vedere numărul de elevi din prezent. Domnia sa crede că în acest caz se cere o analiză și o redistribuire a acestor spații spre alți beneficiari sau activități de care să profite cât mai mulți elevi. Cristian Toader Pasti, consilier personal al președintelui Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, a salutat o asemenea dezbatere și o consideră foarte necesară deoarece resursele care se cheltuie pentru școli sunt foarte mari, dar acestea ar trebui să se îndrepte spre asigurarea calității, infrastructura directă suferind modificări importante în ultimii ani. O intervenție interesantă și articulată a avut reprezentantul ISJ Gorj, inspectorul Melania Popescu. Alte intervenții interesante au avut primarul de Târgu-Cărbunești-Dănuț Birău și șeful de cabinet al deputatului Mihai Weber, Octavian Teodorovici.
Andrei Popete Pătrașcu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here