De la ’89 încoace, România este într-o permanentă fierbere electorală, chipurile s-ar alinia “schimbării la faţă” a clasei politice, în realitate, contra firii umane şi a bunului simţ, totul este o făcătură de aşa-zise ideologii şi doctrine pe frontul văzut şi nevăzut al unor hăitaşi coloraţi puşi pe minţit şi pe jumulit ţara, de undeva de pe locurile prea-Mărite şi călduţe, după cum le bagă electoratul votul în ”traista fermecată cu bucate”.
Şi pentru ca această harababură să fie completă, România negăsindu-şi cârma normalităţii de atâta amară de vreme, un joc de gleznă la fel de dubios este făcut şi de către onorata justiţie, printr-un permanent circ cu zornăit de cătuşe, plesnindu-i exact pe opozanţii celor ajunşi, adeseori fraudulos pe fotoliile puterii, după cum Biserica este şi ea pe fază, făcându-şi fără nici o remuşcare parte din partea celor cu cine ”fraternizează”. Dincolo de toate aistea, alegătorul român turmentat de atâta politichie, minciună şi făţărnicie este îngrijorat mai degrabă de melancolia toamnei şi de grijile iernii decât de apropiatele alegeri parlamentare, cu sau fără “primenirea” aşa-zisei clase politice. Căci pe fond, nu este vorba de o purificare pentru ocuparea avanposturilor ce duc înspre cucerirea puterii şi care, într-o democratie adevărată, cei care o deţin au în fişa postului deservirea cu bună-credinţă a ţării şi neamului românesc, ci de cu totul altfel de preocupări. Altfel spus, românii s-au săturat să fie păcăliţi, jefuiţi şi trădaţi, votul lor adeseori nu contează întrucât ţara a ajuns pe mâna cozilor de topor din interior, vândute altor interese. Păi, să fi uitat atât de uşor “măgăriile” făcute de către unele instituţii ale statului, cu putere de decizie, cu sprijin din afară pentru înscăunarea lui T. Băsescu şi apoi menţinerea acestuia, contrar voinţei populare, la cârma României, în ciuda fărădelegilor acestuia şi a găştilor portocalii din preajmă, de pe urma cărora ţara a avut foarte mult de suferit? Şi iată acum, consecinţele dezastrului naţional, din care nu reuşim să ieşim, pentru că am sărit “din lac în puţ”, fiind de data aceasta la mâna facebook-ilor şi iohanniştilor care dictează în stradă cine să ”birjerească” România, pentru a satisface pohtele străinilor, puşi să dărâme definitiv această ţară. Adică, câteva mii de indivizi laşi, manipulaţi de ONG-urile plătite din exterior, hotărăsc, dincolo de votul democratic al milioanelor de români, demisia unui guvern legitim, cu un altul, paraşutat de la Bruxelles. Este total ilegitimă o astfel de lovitură de stat, supervizată şi declanşată de actualul preşedinte, iar urmările pentru ţară sunt devastatoare. Mai mult, prin acelaşi joc de gleznă, K. Iohhanis, forţează şi acum, încălcând grav Constituţia, să instaleze prin trucaje electorale tot guvernul său, folosindu-se de fel şi fel de tertipuri imorale pe axa PNL-USR-UDMR, invocând motive legate chipurile, de primenirea clasei politice.
Iar în toată această sinistră poveste ce dăunează grav în continuare României, se implică, din păcate, după cum mai spuneam, instituţiile de forţă ale statului care nu sunt o emanaţie a voinţei poporului, ci manipulate şi dirijate de la Palatul Cotroceni, cu scopul vădit de a distruge liderii opoziţiei şi de a aduna “turma” în jurul unor indivizi feroci care în niciun caz nu vor binele ţării. Numai că de puţină vreme, parcă s-a mai deşteptat şi amăreşteanul român, văzând ce jocuri murdare, cu grave implicaţii politice face DNA-ul, într-un spectacol nesfârşit de insinuări şi de scandal cu cătuşe, cu plevuşca la puşcărie, cu hoţii şi tâlharii în libertate. Şi, revenind la clasa politică, putem a trage concluzia că şi aici mai toţi politrucii, indiferent de coloratura lor sunt “o apă şi-un pământ”, un amestec de ciorbe ”reîncălzite”, acre şi pernicioase şi care în nesfârşita nesimţire încă mai au pretenţii la fotoliile de parlamentari. Iar, noii veniţi în politică, simţind şi ei mirosul parvenirii şi al locurilor călduţe pentru interese personale, se înghesuie, deopotivă, tot acolo unde fără muncă, pot ajunge la belşugul şi făcut plinul, prostind la rându-le electoratul. Şi uite aşa, o luăm iarăşi de la capăt, cu ”pleacă unii şi vin alţii”, zică-se că ar fi o altă primeneală, în vreme ce noi, pălmaşii, vom fluiera iarăşi a pagubă şi după apropiatul festin electoral, nevoiţi a suporta pe mai departe lipsa locurilor de muncă, sărăcia şi umilinţa prin mărirea taxelor şi impozitelor de tot felul, scumpirea preţurilor la utilităţi, iar mai nou povara miilor de migranţi – cota fiind deja stabilită de coana Uniune Europeană. În rest, prin aşa-zisa construcţie politică de dreapta al cărei promotor este vicleanul președinte Klaus Iohannis, nu se urmăreşte altceva decât ipotecarea definitivă a României, dovadă că şi majoritatea miniştrilor din guvernul enigmaticului Cioloş migrează în marş cadenţat spre PNL şi USR, actualmente România ajungând în situaţia de a nu mai fi guvernată. Practic, este vorba de o inconştienţă crasă, plecată chiar de la K. Iohannis, un “demn” urmaş al lui T. Băsescu, care pare hotărât să facă ţara praf, subordonând-o întru-totul străinătăţii.
Aşadar să ne mai mirăm că peste tot în România domneşte haosul, în special în plan economic, unde ne încăpăţânăm a ne menţine într-o prelungită stare de înapoiere şi sărăcie lucie, ba am încetat a mai fi şi o ţară “istorică şi pitorească” datorită aceloraşi clanuri politico-mafiote, care au devastat pădurile, munţii şi ogoarele patriei, patrimoniul cultural şi turistic naţional, vestigiile şi monumentele istorice – borne de netăgăduit ale perenităţii şi vitejiei neamului românesc pentru libertate, demnitate şi unitate naţională. Şi aici, nu ştim dacă n-ar fi cazul să-l întrebăm pe imperatorul Iohannis, dacă la momentele solemne pentru ţară, ducându-şi mâna la inimă, chiar are vreo străbatere, fie şi de compătimire, pentru acest popor năpăstuit de soartă? Pentru că iată şi acum, în vreme ce tot mai multe localităţi din România se confruntă cu mari necazuri determinate de recentele inundaţii dezastruoase, domnia sa nu se sinchiseşte a merge prin zonele sinistrate pentru a fi alături de oameni, ci preferă odihna activă prin locurile de poveste sau face jocuri de paradă ori de gleznă pentru a-şi aduce cu orice preţ trepăduşii şi aghiotanţii săi la guvernare. Doamne, cu ce preşedinţi ne-ai hărăzit în această ţară şi de ce oare nu avem parte de conducători adevăraţi care să ţină cu poporul? De ce aceste blesteme nesfârşite pe seama românilor, sau ele vin din pricina laşităţii unora dintre confraţi, reamintindu-ne că tot din ură şi prin trădare, au sfârşit tragic îndelungul vremurilor Burebista şi Decebal, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu şi Domnul Tudor, Alex. I. Cuza, I. G. Duca şi Armand Călinescu, N. Iorga şi I. Maniu, I. Antonescu şi N. Ceauşescu – conducători şi elite româneşti, care cu bune şi cu rele, au militat pentru libertatea şi demnitatea ţării şi neamului românesc, nelăsându-i pe alţii să ne calce în picioare.
Or, ce se petrece astăzi în viaţa publică din România, depăşeşte până şi limitele penibilului, trăind într-un permanent război româno-român, provocat exact de cei care au pretenţia să diriguiască destinele ţării, în realitate sunt bântuiţi de duşmănie, ură şi răzbunare, iar pe de altă parte manifestă o adevărată sfidare faţă de cei aflaţi în nevoi şi până la urmă faţă de interesul naţional. Asemenea indivizi, trăiesc în nepăsare şi în lumea lor, al protipendadelor, luxului şi desfrâului pe banii furaţi, pe rupte, din sudoarea şi agoniseala amăreşteanului român. Păi, s-au furat zeci de miliarde de euro, după decembrie ’89 şi iată cum nu se doreşte a fi recuperate aceste imense pagube de către “onorata” justiţie, ba mai mult sunt acoperiţi marii corupţi, fără nici un fel de remuşcare deontologică pusă sub jurământ şi credinţă ţării şi poporului român, rezumându-se totul la un permanent şi ridicol circ mediatic, o astfel de prosteală însemnând pentu “juraţii naţiunii” statul de drept şi lupta lor anticorupţie. Altfel spus, aceeaşi şi aceeaşi lălăială şi bălăcăreală la lumina zilei, mai ceva decât în vremurile lu’ nenea Iancu. “Şezătorile Tv” sunt deja arvunite pentru perioada imediată de către tot felul de indivizi şi clanuri ale politichiei, după cum saltimbacii şi haidamacii străzii – ong-şti şi facebook-şti, manipulaţi de cozile de topor vândute altor interese şi cu ordinele precise de la cei care vor hotărî, în cele din urmă “câştigătorii” de după alegeri, dincolo de voinţa şi votul românilor, vor declanşa iarăşi balamucul stradal şi vârâtul la urne. Cam asta va fi primeneala, adică să se împrospăteze pe ici pe colo, după cum vor dicta interesele meschine de partid şi de palat, nemaicontând în vreun fel calităţile umane, competențele şi seriozitatea acelor candidaţi, pe unii dacă-i scuturi un pic, rămân şi fără cei şapte ani de acasă. Din păcate, aceasta este situaţia, tragedia neamului românesc fiind lipsa de conducători adevăraţi, iar “aleşii” ţării, din motivele arătate, nu-şi găsesc locul şi rolul, dar mai ales grija şi răspunderea pentru această ţară şi de ce nu, dragostea şi respectul pentru alegătorii care le-au dat votul. Căci, vorba aceea, “te-am făcut om”, pune osul la treabă sau parafrazându-l pe M. Kogălniceanu, să spunem că, alegându-i pe ei, le cerem să fie buni şi înţelepţi, “să facă legi care să înlocuiască arbitrariu, mai ales pentru aceia pentru care mai toţi aleşii trecuţi au fost nepăsători sau răi cu ei”. Şi nu în ultimul rând, să fie iubitori şi cu dragoste adevărată pentru ţară, servind cu demnitate interesele şi nevoile neamului.
Vasile Irod
