Aflat la Târgu-Jiu pentru a participa la alegerile pentru stabilirea conducerii filialei gorjene a CNSLR Frăţia, sindicalistul Leonard Bărăscu a acordat un interviu cotidianului nostru punând accept pe mişcarea sindicală şi pe viitorul ei. Cât priveşte imaginea CNSLR Frăţia Gorj, preşedintele Bărăscu spune că aceasta este văzută mai mult decât bine, cu atât mai mult cu cât la conducerea ei se află Valentin Popa.
Leonard Bărăscu a fost ales în funcţia de preşedinte al CNSLR Frăţia în toamna anului trecut, însă el nu este deloc nou în mişcarea sindicală, având deja o experienţă de 23 de ani în acest domeniu.
Reporter: Sunteţi mulţumit de modul în care au decurs alegerile la CNSLR Frăţia Gorj?
Leonard Bărăscu: Sunt mai mult decât mulţumit şi ca număr de persoane participante şi din punct de vedere al colegilor care au venit să aleagă pe cineva sau să-şi spună păsurile pe ultima sută de metri după un mandat de patru ani al colegilor de aici, dar şi din punct de vedere al participării până acum la activităţile pe care le-am derulat. Chiar dacă eu sunt la început, nu pot să nu-mi aduc aminte de participările la acţiuni, în frunte cu domnul Valentin Popa, cu colegii de la Gaz, de la Petrom, de la direcţiile de sănătate publică, Finanţe şi altele. Din 2010 încoace ne chinuim să facem ceva pentru Codul Muncii, pentru măsurile pe care le-a adoptat fostul guvern şi aşa mai departe. Este OK! Din punctul meu de vedere, este chiar foarte bine, fiind 103 oameni la alegeri.
Rep.: Cum este văzută la Bucureşti filiala gorjeană a CNSLR Frăţia?
L.B.: La Bucureşti este văzută mai mult decât bine. De ce vă spun asta? În primul rând că Valentin este la conducere Federaţiei SANITAS, în Biroul Executiv; de fiecare dată când am avut nevoie, a fost printre cei care a răspuns prezent, chiar dacă primea explicaţiile la Bucureşti. Este OK şi este bine-văzută organizaţia. Nu mai este la fel de mare pentru că multă lume a intrat în şomaj; am înţeles că cu puţin depăşesc 10.000, ei care au avut aproape 25.000 de oameni; probabil că au rămas şi ceilalţi ca simpatizaţi, dar pe noi ne interesează cei care se implică activ. Bucureştiul vede cu ochi buni o organizaţie cum este cea de la Gorj, mai ales că este influentă inclusiv politic pentru că o parte dintre colegii noştri sunt şi membri ai unui partid, indiferent că sunt în USL sau în Opoziţie. Important e că se implică şi, să fim serioşi, atitudinea o ai faţă de oamenii de astăzi şi nu de ieri.
Legislaţia în ochii sindicaliştilor
Rep.: Sunteţi mulţumit de actualul Cod al Muncii? Ce măsuri veţi lua pentru modificarea acestuia?
L.B.: Mulţumit nu sunt nici personal, nici din punct de vedere al confederaţiilor, dar există, cu ghilimelele de rigoare, o situaţie mai mult decât delicată; nu avem, până acum, o problemă cu o încadrare în Codul Muncii la care un salariat să piardă ceva. Asta ne-a făcut să credem că nu e aşa de importantă la momentul actual, deşi colegii de la BNS au făcut un proiect european de câteva milioane de euro pe această temă şi ei continuă să îl promoveze; suntem de acord. Este un proiect bun de Cod al Muncii, dar deocamdată cred că ar trebui lăsat în spatele Legii 62 a Dialogului Social, care pe noi, în mod special, ne omoară şi ca sindicate şi ca drepturi şi, nu în ultimul rând, ca şi relaţie cu patronatul şi cu Guvernul. Lipsa dialogului social a creat momentele astea de dezechilibru, în care lumea nu mai ştie dacă mai există sindicate sau nu.
Rep.: Legea 62 reprezintă o problemă…
L.B.: Legea 62 este o lege care a pus capac, iar modificările propriu-zise sunt ale popularilor europeni; este o lege a celor de dreapta, cărora nu le convine că trebuie să mai aibă o putere şi dacă se poate să-i pui la punct. În ce constă? Poţi să faci un sindicat doar cu trei oameni. Nu se poate aşa ceva! Patronatele se organizează ca şi sindicatele, normal, dacă vrei să ai un partener. Atunci, să respectăm aceste reguli şi ei să fie ca şi noi; şi ei să aibă posibilitatea să creeze o reprezentativitate cu ce se cere, după care, o diluare a puterii de a face o confederaţie. Să faci co confederaţie dintr-o federaţie mare şi încă zece micuţe eu cred că este împotriva sindicatelor. Legea veche spunea că trebuie să ai opt federaţii mari care să depăşească 18% sau 20% în tot ceea ce se întâmplă ca şi industrie şi economie şi atunci lucrurile stăteau altfel, era cu totul şi cu totul altceva.
Problemele asistenţei sociale, în atenţia lui Bărăscu
Rep.: În Gorj au existat o serie de probleme la nivelul asistenţei sociale. Cum veţi sprijini acest sector?
L.B.: Ştiu că încă sunt probleme de genul acesta. Am înţeles că s-a desfiinţat un cămin de bătrâni de la Novaci; nu ştiu cine o să-l preia, dar e un lucru destul de delicat. Asta înseamnă că dăm cu piciorul pacienţilor şi, nu în ultimul rând, fiind un cămin de bătrâni, celor care au pus o bază acolo. Cred că ar trebui protejaţi şi oamenii noştri. Intenţia noastră este să preluăm direct acest caz la nivelul Ministerului Muncii. Vom discuta şi cu cei de la nivelul judeţului, dar eu venind aici şi preluând direct ideea, voi merge cu ea la nivelul grupului de dialog, la doamna Doina Pană care se ocupă de sindicate.
Rep.: Despre ideea desfiinţării direcţiilor de sănătate publică ce ne puteţi spune?
L.B.: Am discutat cu domnul ministru şi ne-a promis că nu mai este o problemă şi că vom ieşi din această zonă a desfiinţării şi a şomajului pentru colegii noştri. Direcţiile de sănătate publică vor trece de consiliile judeţene sau locale sub formă de departamente cu preluare de 90% urmând ca un compartiment care să rămână pe poziţie în fiecare judeţ pe parte de prevenţie, cele de intervenţii imediate şi nu în ultimul rând cele de laborator, care la momentul când trebuie să faci o analiză pentru o anumită zonă să fie acolo. Să sperăm că această reformă se derulează după cum spune domnul ministru, dar la banii care sunt nu ştim dacă autorităţile judeţene şi locale înţeleg reforma în domeniul sănătăţii.
Rep.: Sprijiniţi modificarea statutului funcţionarului public?
L.B.: Sprijinim acest demers. Am şi federaţiile SED LEX, Columna şi sunt aproape de ei şi vom apela şi la ceilalţi colegi pentru drepturile lor. De ce? Dacă dai afară oamenii ce rezolvi? Şi mai e o problemă: nu ştiu dacă întotdeauna rămân cei mai buni şi cei mai interesaţi de a face ceva pentru comunitatea locală.
Colaborare fructuoasă cu celelalte confederaţii
Rep.: În ce relaţii sunteţi cu celelalte confederaţii din ţară?
L.B.: Suntem în relaţii foarte bune, pentru că se lucrează la Legea 62. Sunt unul dintre cei care îşi doresc să facem ceva împreună, pentru că singură CNSLR Frăţia nu o să poată face nimic. Vor fi probleme dacă rămânem singuri ca şi confederaţie. Îi apreciez pe colegii mei. Eu sunt un pic mai nou în confederaţie, dar nu în mişcarea sindicală în care am 23 de ani. Este delicată şi complicată confederaţia, dar poate că împreună cu ceilalţi lucrurile se vor rezolva. Nu am nicio problemă cu niciunul dintre colegii mei şi vorbesc din punct de vederea al confederaţiei, nu personal. Sper ca şi următoarele mişcări sindicale să le facem împreună!
„S-ar putea să capete o mare amploare grevele”
Rep.: Cum vedeţi viitoarele acţiuni şi cum vedeţi viitorul mişcării sindicale?
L.B.: Viitorul mişcării sindicale îl văd bine. Poate acel 2010 a fost un punct de referinţă pentru că dintr-o dată parcă s-a tăiat totul, ca o maioneză. Eu cred că se vor rezolva actualele probleme pentru că poate dialogul social să capete alte forme; poţi dialoga şi aşa. S-a dus vremea ieşitului afară şi a scandalurilor, dar ele nu sunt lipsite. S-ar putea să capete o mare amploare grevele, care la noi sunt inexistente şi din cauza Legii 62.
A consemnat Minodora Sucea
