Ministrul Energiei, Toma Petcu, consideră că CEO nu trebuie să se limiteze doar la reducerea cheltuielilor prin disponibilizarea celor 1000 de salariați, asta deoarece compania poate să scape, anul acesta, și de toate activele neperformante, de exemplu de bisericile sau terenurile la care plătește impozite și taxe locale, dar care nu-i aduc niciun profit. Petcu l-a sfătuit deja pe managerul Complexului Energetic Oltenia(CEO), Sorin Boza, să cedeze aceste proprietăți autorităților locale. CEO încă mai deține vetre de sat, străzi, terenuri sportive ori lăcașuri de cult, asta deși în 2014 compania a cedat deja un teren pentru autoritățile din Turceni iar în 2015 a cedat vatra de sat de la Vîrț către administrația Rovinari, în timp ce Conacul Cornești și Biserica Motru au fost cedate Mitropoliei Olteniei.
Deja de trei ani de zile, Complexul Energetic Oltenia a încercat, rând pe rând, să se debaraseze de proprietățile care nu i-au adus decât cheltuieli, mai ales la capitolul taxe și impozite locale și amortizare, cu atât mai mult cu cât acestea nici nu erau utilizare de CEO, ci, de regulă, doar de comunitatea locală. În 2014, compania a cedat un teren autorităților din Turceni pentru construirea acolo a unei grădinițe, ca în 2015, mai multe proprietăți din Vîrț, Bălești și Motru să fie transferate, cu titlu gratuit, autorităților din Rovinari și Mitropoliei Olteniei.
Nota lui Ciobotărică!
CEO s-a debarasat atunci de bunuri importante, mai exact de active cu caracter social, de utilitate publică și de interes local ori zonal, ce fuseseră realizate din fondul de investiții al societății pentru așezările afectate de lucrările miniere care au impus o strămutare a locuitorilor lor. Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României-Camera de Conturi Gorj valoare de inventar a acestor proprietăți era, atunci, de 41.230.090,36 de lei. Acest aspect este anunțat, în 2015, conducerii companiei, și printr-o notă, de către Laurențiu Ciobotărică, directorul Diviziei Financiare a companiei.
“Pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Curţii de Conturi şi respectiv pentru eliminarea cheltuielilor cu amortizarea, precum şi a celor cu impozitul pe clădiri şi construcţii speciale, impozitul pe teren proprietate etc., cheltuieli inutile activităţii Complexului Energetic Oltenia S.A. şi cu implicaţii fiscale (respectiv diminuarea impozitului pe profit – ce ar putea fi sancţionată şi de ANAF prin recalculare debit şi accesorii — majorări şi penalităţi de întârziere la plată «se impune luarea de măsuri pentru transferul activelor cu caracter social din patrimoniul societăţii către autorităţile administratiei publice locale sau instituții»”, mai scria, în nota respectivă adresată AGEA CEO, Ciobotărică.
Documentul este completat cu hotărârea CL Rovinari din 2015 care acceptă cedarea a două terenuri de la Vîrț, alimentarea cu apă, stația de ape uzate și sistemul de canalizare, dar și cu hotărârea Mitropoliei Olteniei care acceptase, de asemenea, preluarea Conacului Cornești, compus din biserică, terenul aferent și casă parohială situate în Bălești, dar și Biserica Motru, compusă din casa Domnului, terenul aferent și dependințe.
Presiune pentru aceste proprietăți și în 2016
Aceste cedări nu sunt însă suficiente, în toamna lui 2016 fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei, Corina Popescu, declara că CEO are încă probleme la capitolul active neperformante. “Complexul Energetic Oltenia are o grămadă de active care nu sunt core-business (afacerea de bază, n.r.). Au cimitire, biserici, şcoli, clădiri, drumuri naţionale. Le păstrează în patrimoniu, plătesc taxe, au obligaţia de a le întreţine”, spunea, în octombrie, fostul secretar de stat. “În momentul în care un sat se strămută dintr-o parte în alta, complexul energetic îşi asumă toate costurile legate de aceste strămutări”, completa Popescu, explicând că astfel de activităţi încarcă costul energiei produse, în condiţiile în care Complexul Energetic Oltenia, ar fi avut printre cele mai mari costuri de producere a energiei din România. “Sunt nişte bani care nu au legătură cu domeniul lor de activitate, dar care pun presiune pe ceea ce produc ei, în costul megawatt-ului aceste costuri se reflectă. Au multe alte costuri care nu ar trebui să fie acolo”, mai explica, atunci, Popescu.
La cinci luni de la declarațiile fostului secretar de stat, ministrul Energiei, Toma Petcu, a anunțat, la rândul său, că o reducere a cheltuielilor CEO nu o reprezintă doar viitoarele disponibilizări, ci și aceste active. “O altă restructurare pe care i-am cerut-o directorului general, și care nu a fost prevăzută în planurile anterioare, este cea a activelor care nu produc nimic, activelor neperformante, și mă refer, în primul rând, la acele vetre de sat pe care le are în posesie CE Oltenia: biserici, terenuri de sport, de fotbal, islazuri. Am cerut ca toate aceste active care generează cheltuieli mari să demareze discuții cu autoritățile locale, ca să le cedeze”, a spus Petcu, într-un interviu acordat News.ro.
“Disponibilizarea a 2000 de angajați, puțin exagerată”!
În acest context, Petcu a vorbit și despre cifra de 2000 de disponibilizați ai CEO, care a creat tensiuni pe plan local cu o săptămână în urmă. “Am analizat foarte bine acest plan de restructurare împreună cu conducerea companiei atunci când am venit la minister. Ni s-a părut puțin exagerată disponibilizarea celor 2.000 de oameni așa cum a fost stabilit inițial. Ar fi însemnat să disponibilizăm foarte mulți oameni din zona de producție, acolo unde de fapt trebuie să menținem în continuare locurile de muncă, mai ales că sunt foarte mulți specialiști și nu pe cei care nu-i găsim foarte ușor în acest domeniu”, a mai afirmat Petcu. “Am stabilit ca cei 1.000 de oameni, așa cum am dat mandat să se voteze în adunarea generală, să fie în mod special oameni pensionabili, care sunt în pragul pensionării și care oricum ar fi plecat”, a completat ministrul anunțând, de asemenea, că din cei 1.000 de angajați care vor fi disponibilizați, 550 sunt în prag de pensionare.
“Pe de altă parte, am găsit foarte mult personal TESA, lucru care nu mi se pare normal într-o companie specializată pe producție, astfel că am cerut să se facă disponibilizări și în acest sector”, a precizat Petcu.
Anamaria STOICA
