Plantă erbacee, perenă, înaltă de 15-60 cm. Rădăcina pivotantă, ramificată. Tulpina lemnoasă în partea inferioară, ramificată în partea superioară, cilindrică, striată. Frunzele – glabre sau cu peri scurţi, cele bazale penat-sectate, cu 3-5 perechi de foliole eliptice sau puţin alungite, cu marginile dinţate sau serat-crenate, frunzele tulpinale mijlocii – vaginate, cu limb 2-3 penat-sectat, cele superioare simplu penat-sectate. Florile de culoare albă, gălbuie, mai rar roze, grupate în umbele compuse, fără involucru, format din 5 petale libere, 5 stamine cu antere de 2 ori mai lungi decât petalele, gineceu din 2 carpele. Fructul – diachenă cu coastele abia vizibile, pubescente, nerostrate sau cu rostru mai scurt decât fructul. Înfloreşte în lunile iulie-septembrie.
Răspândită de la câmpie până pe pajiştile alpine, pe păşuni, rarişti de pădure, tufărişuri, ogoare, livezi, pe soluri alcaline, până la uşor-acide, plantă heliofilă, iubitoare de soare, cere umiditate, dar poate rezista şi la secetă trecătoare.
Părţile utilizate: Radix Pimpinellae – rădăcinile; Herba Pimpinellae – partea aeriană; Fructus Pimpinellae – fructele
Compoziție: ulei esenţial (1,2-6%), poliine, acizi cafeic şi clorogenic, saponozide triterpenice, umbeliferonă, pimpinelină şi izopimpinelină, acizi graşi, săruri minerale
Acțiune: diuretică, antiinflamatoare, bactericidă, expectorantă, galactogogă, antiparazitară, emenagogă şi stomahică
Indicații terapeutice
Uz intern: bronșite, astm bronșic, angină, tuse, răgușeală, faringite, amigdalite, rănirea mucoasei bucale, eliminarea puroiului din plămâni, afecțiuni renale, litiază renală, retenție urinară, cistite, colici renale, ascită, balonări, viermi intestinali, reumatism, gută, palpitații pe fond nervos, dureri de cap
Uz extern: răni greu vindecabile, răni purulente, hemoragii nazale, vâjâieli în urechi
Alexandra Cruceru
