Locul doi din țară, pe această poziție se situează județul nostru în privința numărului de capre negre ce vor fi împușcate în următoarea perioadă. Conform cotelor aprobate de autorități, în Gorj ar urma să fie vânate 104 exemplare, în timp ce la Vâlcea, județul de pe primul lor, numărul exemplarelor ajunge la 128. În ambele județe există fonduri de vânătoare care sunt administrate de un gorjean extrem de cunoscut celor pasionați de așa ceva. Ion Coșleba are în administrare peste 70.000 de hectare de teren, o suprafață uriașă, pe care însă, după cum o arată cifrele, o administrează foarte bine. Acesta spune că aici se află și cheia explicației în privința numărului mare de capre ce pot fi vânate în județul nostru și în cel vecin. Animalele aflate pe fondurile de vânătoare administrate de Coșleba sunt bine hrănite și, în același timp, bine păzite. Numărul actelor de braconaj a scăzut considerabil în ultimii ani și asta pentru că paznicii de vânătoare au în dotare mașini performante, dar și camere de supraveghere cu care pot monitoriza suprafețe uriașe de teren. În plus, nu sunt vânate animalele care pot contribui la înmulțirea speciei, ci cele care sunt bolnave ori în vârstă. Așa se face că Brașovul sau Prahova, județe aflate doar în zonă montană, de abia au împreună vreo 100 de exemplare de capră neagră, ce urmează să fie vânate. Hunedoara, județ vecin cu Gorjul și Vâlcea, are și mai puține exemplare și explicația ar fi simplă. Animalele preferă partea sudică a masivelor montane, adică fix zona Gorjului și a Vâlcei pentru că aici găsesc condiții mai bune de trai.„Nici un gestionar nu urmărește să împuște mai multe animale decât e normal să fie vânate. Nu vor fi vânate nici măcar acestea care sunt aprobate. Cota de recoltă s-a calculat în baza unei formule, după o evaluare în teren făcută conform legislației în vigoare. Dacă sunt solicitări, se vor vâna, dar pentru început se vor vâna exemplarele, atât la capră neagră, cât și la cerb și căprior, care sunt șchioape sau bătrâne. Personalul nostru observă aceste exemplare și ele vor fi vânate cu prioritate. Anul trecut am vânat capre negre în vârstă pe care le-am văzut cu binoclul. Cine vine la vânătoare nu vrea să împuște iezi sau femele, ci exemplarele îmbătrânite. Se cunosc după mărimea trofeelor. La capra neagră nu pică coarnele, așa cum lumea crede că se întâmplă ca la cerb. Un trofeu de capră neagră pornește de la 880 de euro și poate ajunge și la 2000 de euro. Se poate ajunge și la 3000 de euro, în funcție de mărimea trofeului, dar acestea sunt foarte rare. Tariful de plecare este însă de 880 de euro. Avem vânători și români și străini. Vin din Germania, Austria, Spania și chiar Norvegia, țările nordice. Vânătoarea se face în anumite perioade, sub strictă supraveghere și în baza unor autorizații de vânătoare. Se întocmesc fișe de evaluare, conform unui ordin de ministru, iar trofeele se expediază după ce noi le preparăm. E o întreagă activitate laborioasă. Nu e vorba doar că tragi cu arma și ai împușcat”, mai afirmă Coșleba. Printre românii de top care au ajuns în Gorj în ultimii ani pentru a împușca o capră neagră a fost inclusiv Ion Țiriac. Acesta nu a mai ajuns în Gorj de trei ani, dar când a trecut pe aici a fost interesat și de mistreți și cerbi. A preferat Valea Oltețului pe un teren al Direcției Silvice Gorj. Ion Coșleba spune că zona montană „cu stâncării” este cea mai bogată în turme de capră neagră, sezonul de vânătoare la această specie urmând să înceapă de acum încolo, după ce pică frunza din copaci. „Avem capre negre chiar și la un kilometru de zona sătească. Valea Crasnei sau la Bumbești Jiu, în zona carierelor de la Porceni sunt capre negre în cârduri de câte 15 – 20 de exemplare. Iarna numărăm cârduri care ajung și la câte 60 de capete. Pe versanții sudici beneficiem ca județ de o expoziție foarte bună, cu un habitat foarte bun nu doar pentru capre negre, ci și pentru cerbi și mistreți. Pădurile sunt de foioase sau amestec de foioase cu rășinoase, iar paza bună a dus la creșterea efectivelor și, automat, și la creșterea cotelor de recoltă. Am reușit creșterea efectivelor și pentru că avem membri vânători care donează la asociație, pe bază de documente, hrană. În special porumb, sfeclă de zahăr, lucernă pentru perioada de iarnă. Avem 52 de puncte de hrănire pentru ca vânatul să nu coboare în zonele locuite de oameni. Hrana se administrează prin sisteme automate. Umplem butoaiele cu porumb o dată pe săptămână, deși urșii le distrug indiferent dacă le punem pe țeavă metalică sau în arbori. Primim donații și pentru echipamentul personalului de pază sau pentru repararea mașinilor de teren, mai ales că drumurile de munte sunt foarte proaste. Drumurile forestiere nu au mai avut investiții în ultimii ani. Se exploatează doar masa lemnoasă cu mașini ce transportă 50 – 60 de tone, mai vin și viiturile și avem drumuri sub orice critică. Pe acele drumuri facem paza împotriva braconajului, mai ales că braconierii au arme performante în ultimii ani. Noi dorim să administrăm cât mai bine aceste fonduri de vânătoare, nicidecum nimeni nu urmărește să împuște mai mult decât e normal să fie vânat”, mai afirmă Ion Coșleba.
Gelu Ionescu
