Menopauza, impactul fiziologic și gestionarea efectelor asupra calității vieții

1728

Menopauza este o etapă fiziologică din viața unei femei, care presupune încetarea funcției ovariene și este însoțită de numeroase efecte sistemice ce pot afecta în sens negativ calitatea vieții, dacă nu sunt gestionate corect și la timp.
Diagnosticul de menopauză este pus de medicul specialist și înseamnă absența totală a menstrei, timp de 12 luni. De regulă, vârsta la care se instalează menopauza naturală este între 40 și 55 de ani, cu o medie de 51 de ani, și se întinde până la vârsta de 65 de ani.
Sunt, însă, cazuri în care procesul intervine înainte de 40 de ani, când este vorba despre menopauza prematură. Totodată, unele femei pot avea menstre și după vârsta de 55 de ani, situații care necesită o monitorizare atentă, pentru că există riscul de hiperplazie de endometru (mucoasă uterină) și de cancer de sân.
Cum se manifestă menopauza
Menopauza se manifestă diferit de la caz la caz. În general, primele semne apar cu 4-5 ani înainte de instalarea menopauzei, dar sunt și situații în care ele pot continua și câțiva ani după ultima menstruație. Unele femei sunt complet asimptomatice, tranziția spre menopauză având loc fără ca acestea să aibă tulburări climaterice majore.
Cele mai frecvente simptome ale menopauzei sunt:
– manifestări vasomotorii – bufeuri (creșteri bruște ale temperaturii corporale, care creează senzația de „valuri de căldură” ce apar la nivelul feței și al gâtului și se extind spre umeri și torace), urmate de transpirație și de roșeață (uneori); – modificări ale mucoaselor și alterarea musculaturii netede – uscăciune vaginală;
– modificări ale tegumentelor – părul devine uscat și își pierde din strălucire, unghiile sunt fragile și fără luciu, pielea este uscată și aspră;
– tulburări de somn;
– astenie – dispoziție generală proastă, stare constantă de oboseală intensă, lipsa de tonus, senzația de epuizare fizică, dar și psihică (pot să apară tulburări de memorie, dificultăți de concentrare, stări de confuzie, depresie, stări de anxietate);
– artralgii si mialgii – dureri articulare (artralgiile) și musculare (mialgiile), localizate în mod special la nivelul umerilor, genunchilor, al spatelui și al degetelor;
– creșterea ponderală;
– pleoape și mâini umflate;
– creșterea tensiunii arteriale
Complicații asociate menopauzei
După instalarea menopauzei, crește riscul dezvoltării unor afecțiuni medicale, cum ar fi: bolile cardiovasculare; osteoporoza – mai ales în primii ani după instalarea menopauzei, densitatea osoasă se pierde rapid, oasele devin mai fragile și creste riscul de fracturi (cele mai afectate sunt coloana vertebrală, șoldurile și încheieturile); incontinența urinară – pentru că vaginul, uretra și mușchiul neted al vezicii urinare își pierd din elasticitate, poate să apară nevoia de a urina urgent, frecvent și brusc, urmată de pierderi involuntare de urină (incontinența de urgență) sau pierderi de urină în timpul tusei, râsului, strănutului, efortului (incontinența de stres); degradarea funcției sexuale și a celei cognitive – apar disconfortul și chiar sângerările ușoare în timpul actului sexual și poate scădea și libidoul; dificultăți de memorie.
Diagnostic si tratament
De regulă, observi modificările care se produc cu organismul tău și poți intui că te pregătești de menopauză.
Totuși, controalele medicale de specialitate îți pot da siguranța unui diagnostic corect (unele semne ale menopauzei pot fi similare altor afecțiuni) și a stabilirii unei scheme de tratament adecvate.
În funcție de caz, tratamentul poate consta în:
– terapie hormonală – terapia hormonală de substituție (HRT) constă în combinația de estrogen natural și progestativ.
– terapie hormonală topică – administrarea de estrogen intravaginal, pentru diminuarea uscăciunii vaginale, a durerii la contactul sexual și reducerea pierderilor de urina; medicul poate recomanda administrarea de creme vaginale, tablete sau ovule care conțin estrogeni (estriol);
– medicație pentru prevenirea osteoporozei. Se pot administra antioxidanți (seleniu, zinc, Omega 3, vitamina A, C, E, resveratrol), de calciu și vitamina D3 (folosite în prevenția osteoporozei); ține cont de recomandările medicului în ceea ce privește dozele recomandate și modul de administrare;
– tratamente nonhormonale – consultul cardiologic sau neurologic poate fi necesar în cazul in care apar semne ale unei boli cardiovasculare.
Adoptarea unui stil de viață sănătos – în funcție de nevoile organismului tău, pot fi indicate o schimbare a dietei (cu mai puțin consum de sare și lipide, de exemplu – in cazul hipertensiunii arteriale sau al unui nivel crescut al colesterolului), tratamente naturiste (exemple: ceaiurile de sunătoare, lavandă, valeriană pot contribui la îmbunătățirea calității somnului), mai multă mișcare zilnic, hidratarea corespunzătoare, respectarea programului de somn (7 ore pe noapte), menținerea unei greutăți cât mai aproape de normal, terapii cognitiv operaționale, terapia de mindfulness.
Material informativ realizat de dr. Andreea Purec Popescu, medic specialist endocrinologie-șef al Secției Endocrinologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here