Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, folosind un limbaj demn de altă epocă, faptul că a făcut o analiză detaliată a sistemului energetic românesc și a potențialului energetic pe care-l are România și a ajuns la concluzia că vom fi, practic, buricul energetic din Europa, ministrul spunând că banii vin pe bandă rulantă pentru mai multe regenarabile, SMR-uri, centrale pe gaz, hidrocentrale.
În realitate, doar afacerile cu panouri solare sau eolienele stau în picioare, dar nu în Gorj așa cum fantasmagoric promitea OMV-istul Virgil Popescu. Mai stau în picioare și îmbogățiții peste noapte din energie, fiindcă sistemul pe care-l conduce Burduja aduce îmbogățire rapidă unora, în timp ce populația e azvârlită în sărăcie. Să ne amintim: La începutul mandatului său, Burduja a promis renegocierea restructurării CEO la Bruxelles, nu s-a întâmplat. În schimb, a închis grupuri energetice. Mai devreme cu doar o lună, el țipa după cărbune, disperat, în fața unei iminente crize de energie. Oamenii din CEO au dat. Una spune și alta face, iar efectele încep să se vadă. La finalul mandatului său, energia pe cărbune va fi îngropată cu tot cu excavatoare.
În fața unei asemenea realități, ,,analiza” gonflată a ministrului e demolată de directorul SE Rovinari, Laurențiu Ciurel, fost manager al Complexului Energetic Oltenia, și vine ca un duș rece pentru Sebastian Burduja, în speranța că acesta va fi adus cu picioarele pe pământ.
Iată analiza pe care a făcut-o Sebastian Burduja, preluată de site-ul Digi24, în care acesta toarnă povești exact cum a făcut Virgil Popescu, predecesorul său, care a amețit o țară întreagă cu liste interminabile de investiții pe hârtie, care s-au dovedit a fi în final un lung șir de minciuni sfruntate. Între timp, sistemul energetic a fost făcut praf și pulbere, cu dezechilibre fără precedent, cu eliminarea din SEN a mii de la megawați produși de termocentralele CEO pentru a importa masiv energie la prețuri uriașe de la adevărații poluatori.
Sebastian Burduja: ,,Pe măsură ce Europa se confruntă cu vulnerabilități socio-economice tot mai mari în noua eră globală multipolară, necesitatea de a crește competitivitatea nu a fost niciodată mai urgentă. Raportul recent al McKinsey Global Institute – ,,Accelerating Europe: Competitiveness for a New Era” – subliniază necesitatea stringentă a continentului de a-și întări dinamismul economic, menținând în același timp leadershipul în sustenabilitate și incluziune. În acest context, România are potențialul de a deveni un lider esențial, în special în sectorul energetic – un sector crucial pentru competitivitatea Europei. Întrebarea fundamentală a studiului este, în opinia mea, dacă Europa poate să diversifice și să dezvolte surse proprii de energie pentru a putea asigura suficientă energie electrică la jumătate din costul actual. Este cert că Europa are nevoie de energie la prețuri accesibile dacă dorește să mențină sectoarele economice energofage, cum ar fi industria chimică, siderurgică, automotive sau agricultura, pentru a putea concura pe bune cu alte regiuni. România are multe atuuri pe care trebuie să știe le joace. Țara noastră are acum oportunitatea de a îmbunătăți perspectivele sale economice și, în același timp, de a juca un rol central în consolidarea competitivității europene. Prin valorificarea eficientă a activelor energetice, România poate stimula creșterea economică, întări stabilitatea regională și contribui la o Europă mai puternică. Timpul pentru acțiune este acum, iar România trebuie să profite de acest moment pentru a transforma potențialul în prosperitate pentru toți românii. Avem în țara noastră toate resursele necesare pentru a ne asigura independența energetică și pentru a deveni lideri regionali, exportatori de energie electrică și gaze naturale. Avem un bazin hidrografic remarcabil, propriile rezerve de combustibili fosili, resurse geotermale, o istorie corectă (pro-occidentală) în energie nucleară, culoare de vânt și, nu în ultimul rând, beneficiem de un soare foarte bun. Comisia Europeană a publicat la începutul anului un raport care confirmă potențialul imens pe care țara noastră îl are din punct de vedere energetic. Conform studiului, „potențialul neexploatat ar proveni în principal din potențialele sisteme fotovoltaice montate la sol din Spania, România, Franța, Portugalia și Italia”. Analizând datele mai în profunzime, observăm că potențialul total neexploatat al României din energie eoliană și solară este de 2,372 TWh. Această valoare ne plasează pe locul doi, după Spania, și mult în fața celorlalte țări, fie că vorbim de Franța, Germania, Polonia și așa mai departe. Dacă ne raportăm la producția noastră actuală de energie electrică, potențialul energetic neexploatat este de aproape 42 de ori mai mare. Numărul este pur o estimare și reprezintă un ordin de mărime, dar rămâne totuși notabil. De aici putem trage două concluzii: ori am făcut mult prea puțin din ceea ce am fi putut și ar fi trebuit să facem, ori nu am realizat bogăția pe care această țara o are și pe care nu o valorificăm. Oricare ar fi răspunsul, responsabilitatea noastră, a celor care generăm strategii și politici publice pentru energie, este imensă. Avem obligația să o asumăm, cu toate provocările, pentru a construi o Românie puternică, rezilientă și sănătoasă. Ce avem de făcut? Acum este momentul să valorificăm rezervele semnificative de gaze naturale, căci din 2027 vom deveni cel mai mare producător de gaze din UE. Vom avea șansa de a construi în țara noastră o economie reindustrializată (îngrășăminte chimice, producție de medicamente etc.) și, totodată, de a fi principalul furnizor pentru țările de pe continent. Cu rezervele din Marea Neagră vom asigura și funcționarea competitivă a noilor centrale de producere energie electrică pe bază de gaz, de peste 4.000 MW putere instalată (Iernut, Mintia, Ișalnița, Turceni, Câmpia Turzii, Năvodari, ELCEN București etc.) și putem juca un rol transformator în reducerea dependenței energetice a Europei de cei care au transformat energia în armă de șantaj în ultimele decenii. În același timp, avem capacități în creștere de energie regenerabilă și o poziție geografică strategică care ne poziționează ca un hub energetic pentru Europa de Sud-Est. Miliarde de euro din PNRR și Fondul pentru Modernizare în noi capacități de producție de energie au fost deja contractate sau se află în proces de atribuire. Pe scurt, doar în ultimul an de mandat, pentru producția de energie solară și eoliană: (i) am semnat contracte pentru peste 1800MW cu peste 400 de milioane de euro din PNRR (investiția 1); (ii) am lansat două apeluri similar, de 815 milioane de euro, din Fondul pentru Modernizare; (iii) am finalizat schema Contractelor pentru Diferență, de peste 3 miliarde de euro, finanțată tot din Fondul pentru Modernizare (premieră europeană reușită de România), de unde vor rezulta 5000MW solar și eolian în următorii ani, cu preț de vânzare a energiei electrice fix pentru următorii 15 ani, stabilit în urma unei licitații publice. Faceți calculul. Un alt avantaj important pe care suntem obligați să-l jucăm, prin poziția geografică strategică, este potențialul eolian din Marea Neagră. Banca Mondială estimează un potențial de 76 GW, iar prin legea eoliană offshore, pe care am reușit să o adoptăm acum câteva luni, suntem prima țară de la Marea care are o foaie de parcurs coerentă și fezabilă. Cu toate acestea, doar deținerea acestor resurse nu este suficientă. România trebuie să le valorifice strategic. Acest lucru necesită investiții robuste în infrastructură, cadre de reglementare simplificate și colaborare sporită cu parteneri regionali și globali. Modernizarea infrastructurii energetice atât în țara noastră, cât și la nivel de interconexiune între țări este crucială pentru a putea extinde capacitățile de producție și a ajuta întreaga regiune. În ultimul an, Ministerul Energiei a atras finanțări europene nerambursabile de aproape 7,5 miliarde de lei pentru modernizarea rețelelor electrice de distribuție și transport, mai mult decât în ultimele trei decenii la un loc. În plus, promovarea inovării în sectorul energetic prin dezvoltare și adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi rețelele inteligente, soluțiile de stocare a energiei și energie nucleară de mici dimensiuni, va fi crucială. Acest lucru este în concordanță cu accentul raportului McKinsey pe dublarea investițiilor legate de inovare pentru a accelera creșterea și competitivitatea. Am văzut recent cât de importante sunt stocarea și producția de energie în bandă. În România avem imensa șansă de a deveni factor de influență pentru politica energetică a regiunii, fiind primii care adoptă tehnologia bazată pe reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR). Vom produce energie curată, vom sprijini echilibrarea sistemului energetic național (SMR-urile sunt mult mai flexibile decât reactoarele de mari dimensiuni), vom ajunge la prețuri mai mici pentru români și companiile românești și, poate cel mai important, vom fi furnizorul principal al acestei soluții pentru țările din regiune. Un alt aspect critic al creșterii competitivității Europei este furnizarea de energie mai ieftină pentru marii consumatori industriali. Costurile ridicate ale energiei au început să devină, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, o barieră pentru creșterea industrială în Europa. Cheia este să producem mai mult și mai inteligent, iar „scurtarea distanței” între locurile de mare consum și capacitățile noi de producție (SMR-uri, dar și centrale pe gaz) este un deziderat perfect fezabil. Energie pentru o nouă Românie – România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider în energie. După 15 ani, sperăm că vom avea în curând adoptată Strategia Energetică Națională 2025-2050, deci vom ști ce și cum să facem. Avem și fonduri: doar în ultimul an și puțin de mandat, am semnat peste 14 miliarde de euro investiții finanțate din bani europeni nerambursabili (PNRR și Fondul pentru Modernizare). Și avem și cu cine: oameni bine pregătiți în sectorul energetic, care ar face cinste oricărei țări din lumea asta. A contribuit Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei”, ține să precizeze ministrul.
Directorul SE Rovinari, Laurențiu Ciurel: Viitorul pare că sună catastrofal
Laurențiu Ciurel demontează ,,construcția” lui Sebastian Burduja aruncată în presă: ,,În primul rând e frapant limbajul de lemn, perfect anost, tipic pentru o plenară CC al PCR din 1973. Venind de la 2 tineri de 40 de ani, Burduja și Vintilă, relativ școliți (deși diplomele alea de Oxford sunt zero dacă nu ai o minimă exparienta în sectorul care îl conduci), pare că viitorul sună catastrofal pentru Sistemul Energetic românesc. Mă refer pe rând la câteva din nonsensurile rezultate de la cei doi:
1. Dl. Ministru pomenește de 4000 de mw pe gaz care ar urmă să inunde piață românească în curând, înlocuind cei 2000 mw pe cărbune trimiși la fier vechi și 700 de mw (probabil), după oprirea grupului 1 de la Cernavodă. Îl anunț pe dl. ministru că pentru un mw pe cărbune plătim ca proștii 0,85 certificate de CO2. Pentru un mw pe gaz se plătesc 0,45. Așa că „poluarea” cu CO2 E TOT AIA!. Am pus ghilimele la „poluare” pentru că, nu știu dacă dl. ministru a învățat la Oxford, dar pe vremea dinozaurilor, când pământul era acoperit 90% cu ferigi și plante, nivelul de CO2 era de 3-10 ori mai mare în atmosfera. Singurul rezultat al înlocuirii cărbunelui cu gaz este scumpirea bruscă a energiei. Un mw/h produs pe gaz costă dublu față de cărbune. Gazul e bun doar pentru echilibrare (vezi OMV-Brazi), dacă ajungi să mergi în bază cu gaz, și nu te numeșți Arabia Saudită, e doar din lipsa de neuroni. Iar la -10 grade nu mai ai presiune în țeavă.
2. Dl. Ministru spune că avem potențial de energie regenerabilă pe locul 2 după Spania. E aberant! Astea sunt luate din studiile de fezabilitate de la CEZ când au făcut parcurile de la Cogialac și Fântânele Studiile, astea nu au avut alt rol decât ca „investitorii” să ia subvenții, acele certificate verzi pe care le găsim toți în facturi. România are 120 de zile însorite pe an, Spania 300. România are 230 km de coasta maritimă (pentru eolian), Spania are 5000. Ce să mai zicem de Franța, Grecia, Portugalia. Dacă va uitați pe orice site de vreme, o să vedeți că suntem de fapt la coadă listei. Dar nimeni nu e nebun să-și dezechilibreze sistemul energetic în halul în care o facem noi, provocând costuri de echilibrare care au ajuns la 16 MII de lei pentru un mwh. Însă, în România nu e general SRI, ministru, să nu aibă o codiță băgată într-un parc din asta. Iar orice criză în energie poate însemna o mică avere, rapid.
3. Dl. Ministru vorbește de SMR-uri, minireactoare nucleare, la Doiceșți, făcute de americani. Tehnologie neaplicabilă în SUA. 400 mw cu 5 MILIARDE DE EURO! ÎN COMPARAȚIE, UN GRUP DE 330 MW PE CĂRBUNE, CASAT, PUTEA FI MODERNIZAT CU 150 MILIOANE DE EURO. Și aș putea continuă dacă ar avea rost. Mă uit la display și văd că importăm 2058 mwh. Total producție eolian 201 mw, fotovoltaic, -2!
Nu se găsește oare o firmă de avocați, vreo Șoșoacă, vreun Simion măcar, care să dea în judecată unul din guvernele României, din moment ce ți-ai distrus un mega sector industrial ireversibil, energia pe cărbune, în timp ce tu imporți zilnic mii de mwh făcuți tot pe cărbune din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Polonia, Germania. Ucraina? Energia noastră find perfect curată, iar a unora din exportatori, din afară UE, fiind cu adevărat poluantă. De fapt statul român favorizează dezvoltarea cărbunelui în afară țării, trimițând proprii angajați la pensie sau în șomaj! Măcar bine că nu mă spune despre stocarea a 5000 mw, o aberație. Chiar dacă dl. Ministru ne tot zice că plătim puțin ca și consumatori casnici pentru că statul are grijă de noi, aș vrea să-i spun (sigur nu știe) că un kil de ardei e 10 lei, un litru de benzină e 8 lei, un kg. de carne e 30 de lei. Datorită energiei!”, a încheiat directorul SE Rovinari.
Mihaela C. Horvath
