Postul Nașterii Domnului este o perioadă dedicată dăruirii de prinoase şi toate darurile se oferă ca o dovadă a milosteniei pentru cei aflați în lipsuri. Acest post durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși, ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și până la 25 decembrie, iar lăsatul secului este pe 14 noiembrie. Semnificaţia postului constă în faptul că, prin intermediul său, Dumnezeu ne dă putință curățării trupești și sufletești şi ne aduce aminte de cele patruzeci de zile de post ale Prorocului Moise, în așteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, dar și de postul patriarhilor din Vechiul Testament. Precum cei de atunci așteptau venirea Mântuitorului pe pământ cu post și rugăciune, așa se cuvine ca toți credincioșii de astăzi să aștepte și să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului a fost instituit în sec. IV-V, deci mai târziu decât Postul Sfintelor Paști şi este un post al pocăinței ce culminează cu darurile de Crăciun, ca simbol al milostivirii şi al generozităţii. Postul Naşterii Domnului este practicat de mii de ani şi, ca şi celelalte perioade de post din an şi face parte integrantă din viaţa creştinilor. Aşa cum am spus, primele mențiuni despre acest post datează din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei, amintind de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea venirii lui Mesia. La început, unii creştini posteau șapte zile, alții șase săptămâni, însă sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toți creștinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie. În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie, când se face pomenirea Sfântului Ignatie, iar, în acest post, credincioşii trebuie să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin, iar, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin, cu menţiunea că de hramul bisericii sau la vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie se face dezlegarea și la pește. În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și au așteptat Naşterea Mântuitorului. Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuiește Sfinți importanți. Totodată, se face dezlegare la peşte când Biserica Ortodoxă prăznuiește «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului», pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare cade miercurea sau vinerea. De asemenea, credincioșii pot mânca pește în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hramul bisericii. Deși durează mai mult decât alte posturi, Postul 
Crăciunului nu este un post sever, așa cum este Postul Paștelui, pentru că, aşa cum am văzut, în Postul Crăciunului sunt multe zile în care biserica rânduiește dezlegare la pește, ceea ce înseamnă că postul se ține mai ușor. Postul Nașterii Domnului este al patrulea post mare de peste an, iar, celelalte trei posturi sunt: Postul Paștelui, Postul Sfinților Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului. În Postul Crăciunului este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat, nu se fac nunți, botezuri și cumetrii, iar biserica transmite că nu se cântă și nu se dansează, nu se bea alcool și nu se fumează. Nu se mănâncă pește în Postul Nașterii Domnului, dacă nu este zi cu dezlegare la peşte, iar, creștinii trebuie să se roage mai mult la Dumnezeu şi la Maica Domnului, deoarece credinciosul se împotriveşte legii păcatului şi-L introduce pe Dumnezeu în viaţa sa. Îşi doreşte ca nimic să nu mai fie fără voia Lui Dumnezeu, iar această dorinţă aduce o adevărată odihnă a sufletului şi a trupului! Dimpotrivă, confortul material provoacă paralizie spiritual şi îl ţine pe om prizonier dorinţelor şi poftelor cotidiene, iar, când este chemat de Creator, omul nu mai poate răspunde decât sub această formă: «Sunt gol şi m-am ascuns», iar, în acest sens, trebuie spus că marii învăţători spirituali au avut o deosebită încredere în puterea postului de a îmbunătăţi nu numai starea fizică, ci şi puterea mental, mai ales că Pitagora, spre exemplu, le cerea ucenicilor săi să postească 40 de zile înainte de a fi iniţiaţi, susţinând că minţile lor puteau fi purificate şi limpezite numai prin post, pentru a putea înţelege învăţăturile legate de tainele vieţii.
Preot Paroh Năvârcă Ion Marius, Parohia Urdarii de Sus, Gorj
