În ziua «Izvorul Tămăduirii», Sfânta Lavră din Defileul Jiului a sărbătorit două hramuri binecuvântate! – ,,Sf. Irodion este cel care a generat viaţă de sfinţenie în mănăstirea noastră şi până la sfârşitul veacurilor vor fi oameni care se vor sfinţi la Mănăstirea Lainici”!

472

Cu binecuvântarea ÎPS Părinte, dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, vineri, 7 mai 2021, în ziua Hramului «Izvorul Tămăduirii» a fost prăznuit şi Sfântul Cuv. Irodion, supranumit şi «Luceafărul» de la Lainici, Sfânta Liturghie fiind oficiată în Altarul de vară de către un sobor ales de călugări şi preoţi ai Catedralei Mitropolitane din Craiova şi ai sfântului aşezământ monahal. Din alesul sobor au făcut parte şi doi oaspeţi din Republica Moldova, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paisie Cecan, Stareţul Mănăstirii «Noul Neamţ», Chiţcani (Tiraspol), şi fratele său de trup şi de credinţă dreptmăritoare, Onufrie Cecan, în prezenţa a câteva sute de credincioşi care au pregustat una dintre cele mai frumoase slujbe săvârşite în acest sfânt lăcaş monahal, în rândul cărora am remarcat oameni de cultură şi chiar personalităţi de la nivel judeţean şi naţional, printre care s-a aflat familia domnului Constantin Avram, publicist de mare valoare, împreună cu doamna Gheorghiţa Avram şi cu domnul Irinel Avram. La slujba liturgică au cântat membrii Corului Catedralei Mitropolitane «Sf. Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova dirijat de către prof. dr. Victor Şapcă, iar asistenţa tehnică a fost asigurată de către domnul Cosmin Ionuţ Stanciu, de la Mitropolia Olteniei. La sfârşitul oficierii slujbei Sfintei Liturghii a fost săvârşită Sfinţirea Aghiasmei şi s-a efectuat procesiunea de purtare a sfintelor moaşte ale Sf. Irodion împrejurul celor două biserici ale mănăstirii.

,,Am rânduit să facem azi prăznuirea celor două hramuri la Mănăstirea noastră”!
În cuvântul de învăţătură pe care l-a rostit la cinstirea celor două hramuri, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici a început prin a spune: ,,Am rânduit să facem astăzi prăznuirea celor două hramuri la Mănăstirea noastră! Cunoaşteţi, majoritatea, câte ceva despre viaţa Sf. Irodion, pentru că avea duhul Sf. Calinic de la Cernica, legat de curentul neoisihasmului, în cadrul căruia Sf. Irodion încheie acest şir al neoisihasmului românesc din sec. al XIX-lea. După unele cercetări în arhive, am dedus că Sf. Irodion s-a născut pe la 1821, în mahalaua Dobroteasa din Bucureşti. Cert este faptul că timp de 20 de ani, Sf. Irodion a vieţuit la Mănăstirea Cernica, în marea efervescenţă a duhului isihast, acolo fiind primit de către Stareţul de atunci Calinic, sfântul de mai târziu, care în 1846 l-a tuns în monahism cu numele Ioan de la botez, dar cu numele de Irodion la călugărie”, după care Preacuviosul Arhimandrit a făcut o prezentare detaliată a vieţii duhovniceşti a Sf. Cuv. Irodion, accentuând aspectele istorice şi de mare sfinţenie ale perioadei în care Sf. Irodion a fost Stareţul Mănăstirii Lainici, între anii 1854-1900, când a stat permanent la umbra sfinţeniei Sf. Calinic, sfinţindu-se şi el, pentru că prieteniile se fac după inima noastră, pentru că fiecare îşi alege prietenul cu aceeaşi inimă şi cu aceeaşi sensibilitate, cu acelaşi duh, a menţionat Preacuviosul Părinte Ioachim Pârvulescu!
Expunând un cuvânt de aleasă învăţătură duhovnicească, Părintele Stareţ a spus că sfinţii, cu cât sunt mai sus puşi, cu atât sunt mai supuşi, pentru că la vremea aceea Sf. Cuv. Calinic şi Sf. Cuv. Irodion, cu atât se nevoiau mai mult, posteau mai mult, se rugau mai mult, pentru că nu te poţi sfinţi decât dacă te nevoieşti! ,,Nu contează intelectul, nu contează funcţia sau studiile, a subliniat Exarhul mănăstirilor din Ariepiscopia Craiovei, contează ceea ce face omul cu sufletul lui şi cu faptele lui!

,,Sfinţii lui Dumnezeu aduc pace, bunăvoire şi înţelegere între oameni”!
Ceea ce facem aproapelui, merge cu noi dincolo şi de multe ori ne rămâne nouă! Ceea ce facem pentru noi, rămâne aici, pe pământ! Deci Sf. Irodion se nevoia şi mai mult, pentru că a avut şi el ispite care sunt imprevizibile şi inevitabile! Iată, de vreo cinci ori a demisionat din funcţia de stareţ pentru că erau unii «fraţi» din mănăstire care îi subminau autoritatea, voiau ca să-i ia locul, iar sfântul, având isihasm în el, nu dorea cearta cu ceilalţi, pentru că dorea pacea, liniştea şi de aceea, se smerea, cerea iertare, demisiona, iar, după scurt timp, cei din mănăstire făceau cerere către episcopie să-l repună stareţ. Deci a avut aceste experienţe umilitoare, pentru că sfinţii detensionează problemele conflictuale dintre oameni, pe când cei păcătoşi, dimpotrivă, tensionează relaţiile dintre oameni, aduc vrajbă şi ură între oameni. Sfinţii lui Dumnezeu aduc pace, bunăvoire şi înţelegere între oameni! Sf. Calinic îl numea pe Sf. Irodion «Luceafărul de la Lainici», pentru că vedea sfinţenia vieţii lui şi venea să se sfătuiască cu el. Din ucenic al Sf. Calinic, Sf. Irodion a devenit avă, deci ava a devenit ucenic şi ucenicul a devenit avă! Aşa sunt sfinţii care se întrec în smerenie şi în a-şi cere iertare unul celuilalt! Pe când în viaţa laică, oamenii sunt aroganţi, plini de mândrie, dispreţuitori faţă de semeni! Dar sfântul nu dispreţuieşte pe nimeni, pentru că orice om este chipul Lui Dumnezeu! Cine îl dispreţuieşte pe un om, îl dispreţuieşte pe Însuşi Dumnezeu! Ultimul cerşetor, nu trebuie să-l dispreţuim, pentru că şi el este chipul lui Dumnezeu! Faci rău unui om, faci rău Lui Dumnezeu, îl înjuri pe un om, îl înjuri pe Dumnezeu! Deci tot ceea ce-i facem aproapelui nostru, îi facem lui Dumnezeu! În final, Dumnezeu este Cel care primeşte palmele, scuipările, ameninţările, injuriile şi tot ceea ce se face în răutate! Noi, oamenii, avem chipul Lui Dumnezeu, avem suflet de la Dumnezeu, deci tot ceea ce facem e pentru Dumnezeu! Aşa cum Dumnezeu a Înviat a treia zi, ne-a dat certitudinea că şi noi vom învia la sfârşitul lumii, pentru că trupul merge în pământ şi se descompune, dar sufletul e nemuritor şi veşnic! Suntem oameni care murim cu trupul, dar cu sufletul suntem nemuritori şi veşnici! Sufletul unui om bătrân la trup este mereu tânăr!

,,Sfinţii sunt «faruri» călăuzitoare care mijlocesc pentru noi înaintea Lui Dumnezeu”!
Numai trupul trăieşte în spaţiul acesta geografic şi fizic, pe când sufletul merge în Împărăţia Lui Dumnezeu! Fiecare dintre noi, la sfârşitul lumii, vom învia cu trupuri spiritualizate! Venim din veşnicie, ne naştem într-un timp istoric cu trupul pământesc, dar suntem fiinţe veşnice cu sufletul! Mântuitorul Iisus Hristos, prin Învierea Sa, ne oferă această certitudine, că vom învia! Orice materie este vie pe acest pământ, cu atât mai mult sufletul nostru! Sfinţii Lui Dumnezeu ne învaţă să ne pregătim pentru veşnicie! Sfinţii sunt «faruri» călăuzitoare care mijlocesc pentru noi înaintea Lui Dumnezeu! Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea pe pământ a Sf. Irodion, iar apoi se împlinesc zece ani de la canonizarea sa. Sf. Irodion este cel care a generat viaţă de sfinţenie în mănăstirea noastră şi până la sfârşitul veacurilor vor fi oameni care se vor sfinţi la Mănăstirea Lainici!
Sf. Irodion a proorocit nevoinţele şi necazurile care s-au abătut asupra Mănăstirii Lainici! Calvarul şi martiriul prin care a trecut Părintele Visarion Toia. Atâta vreme cât va fi sfinţenie, va fi şi viaţă pe pământ, iar când nu va mai fi sfinţenie se încheie viaţa pe acest pământ, istoria se sfârşeşte! Să-i cinstim pe sfinţi, să-i facem prietenii noştri, să simţim nevoia de a trăi cu ei! Ne bucurăm foarte mult că avem aceşti sfinţi şi la noi la mănăstire, să ne rugăm la S. Irodion, să-i citim Acatistul, pentru că sfinţii ne răspund, atunci când ne rugăm la ei! Maica Domnului să ne ocrotească, Sf. Cuv. Irodion să ne fie ocrotitor şi povăţuitor, toţi sfinţii din cer să ne binecuvinteze casele şi familiile, să ne întărească în credinţă, în vecii vecilor, Amin!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here