Mormane de gunoaie, focuri făcute din cauciucuri de camioane, resturi de materiale de construcţii şi, nu în ultimul rând, vegetaţia arsă de la uleiul de maşină – pe care unii dintre cei veniţi „la iarbă verde” au găsit de cuviinţă să-l schimbe tocmai aici – iată câteva dintre dovezile cele mai viabile că sezonul grătarelor este în plină desfăşurare în perimetrele judeţului nostru!
Semnalam din toamna anului trecut mai multe apucături primitive ale unora din cei ce doreau să vină la un grătar pe acele locuri, dar, cu toate că în zonă erau o mulţime de vetre de foc, făcute de cei ce poposiseră înaintea lor, aceştia parcă intenţionat făceau focul în alte locuri, astfel încât, malurile lacului, mai ales în porţiunea paralelă cu drumul asfaltat arătau ca ciuruite de nişte cicatrici uriaşe.
Nici în acest an, parcă nu s-a schimbat mare lucru. Fum, grătare făcute cu lemne adunate ori tăiate direct din pomii de pe margine (am văzut că au apărut lemne de foc ori pentru grătar gata tăiate şi ambalate prin majoritatea benzinăriilor, ori magazinelor cu articole de camping, dar uitasem că acestea costă, ori lemnele de pe marginea locurilor sunt „moka” ce dacă se urâţeşte zona.)
Păcat, pentru că peisajul în această perioadă este fără pereche, iar, dacă mai trebuie să facem o precizare, chiar dacă unora li se pare fără importanţă, este că unele dintre perimetre fac parte din arii protejate. Dar vorba unora: cine mai stă să citească toate „tablele”, când acum este democraţie şi fiecare poate face ce vrea, poate să şi dea foc la pădure, că doar nu e a lui!? Păcat că în ziua de azi mai putem întâlni oameni cu astfel de mentalităţi, la fel ca cei care, cu o minte bolnavă – după părerea mea, schimbă uleiul de la maşină în mijlocul poienii lăsând în urma lor porţiuni întregi de vegetaţie arsă. Dar ce să facem? Nu putem decât spera că ambientul natural al zonelor să facă faţă şi în acest an „iubitorilor naturii şi a turiştilor grataragii” iar oficialii să-şi mai facă apariţia din când în când pentru a încerca să reglementeze treburile. Încă o dată, sper ca ecosistemul să nu fie afectat major de dorinţa „arzătoare” a unora dintre semenii noştri în a-şi manifesta apucăturile ancestrale de a distruge şi a face focul prin toate locurile chiar dacă prin aceasta prejudiciază întreg ambientul zonei.
Mugurel PETRESCU
