Cea de-a XXVII-a ediţie a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” a fost un succes total. Poate vreunul dintre participanţii la eveniment să fi exclamat ca protagonistul „Lecţiei despre cub”: „Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!”.
Însă reputatul Răzvan Voncu receptează corect mesajul poetului Nichita Stănescu: „Lecţia despre cub” e arta poetică a postmodernismului care îi avertizează şi pe cei avizaţi, şi pe cei neavizaţi, că de ipso et de facto perfecţiunea e utopică şi prin urmare inexistentă în orice «operă vie». Perfectă e doar moartea. Opera vie e meşteşugărească, izvorăşte dintr-un travaliu sisific şi dintr-un program; or paradigma „Serile la Brădiceni” se bazează pe noul curent literar şi filozofic numit transmodernism categoric şi net opus postmodernismului.
Tocmai de-aceea afirm – şi o majoritate respectabilă a şi confirmat sunându-mă după «sărbătoare» că – vorba lui Constantin Stancu – „ceea ce s-a întâmplat la Brădiceni reprezintă o luminoasă şi rodnică oază într-o lume gheboasă”, căruia eu i-am zis „miracolul de la Brădiceni”.
Continuu reportajul de faţă cu o primă informaţie argumentativă. Pe parcursul celor patru ceasuri de muzică şi poezie, cele peste 70 de persoane alese la spirit, s-au lăsat adiate de aripile cuprinzătoare ale muzelor, ele însele impresionate de prezenţa de excepţie a marelui poet şi critic Gheorghe Grigurcu la pupitru, însă cu aceeaşi monumentală discreţie şi generoasă modestie, mărci distinctive ale unei personalităţi copleşitoare; de astfel, Domnia sa se afla în calitate de preşedinte al juriului (el însuşi laureat al „Serilor la Brădiceni” în 2002).
Cea de-a doua informaţie probativă a succesului repurtat de deja istorica manifestare o constituie excelenţa intelectuală a laureaţilor încununaţi cu merituoşii lauri ai „Serilor la Brădiceni”: poetul ieşean şi directorul Editurii TipoMoldova Aurel Ştefanachi şi filozoful, criticul şi traducătorul craiovean Marius Ghica, de meserie profesor universitar cu doctorat luat în Franţa cu Jacques Derrida, el însuşi conducător de doctorate.
Cea de-a treia informaţie este însă senzaţională. Prin osârdia-mi insolită, infatigabilă şi cutezătoare, de-o jumătate de veac, Gorjul este „producătorul” kairotic al unei masive apariţii editoriale în două volume însumând 1563 pagini, cu un titlu incitant şi, pentru unii, chiar provocator „Scriitori români contemporani şi cărţile lor esenţiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”. Mi-am asumat acest proiect pe care l-am dat la tipar la insistenţele „ultimative” ale – repet – prodigiosului editor Aurel Ştefanachi dotat cu o forţă de convingere care m-a ajutat să-mi înving oboseala ce devenise aproape… cronică, ajutat exemplar de un om adevărat şi competent, priceput tehnoredactor şi corector abilitat, Bogdan Chirimbu, la 69 de ani, iată, târzii, dar norocoşi, aducători de bucurie şi satisfacţie.
Ambele laudatio-uri le-am rostit eu însumi, succint şi la obiect, însă în cazul lui Marius Ghica, secondat de scriitorul craiovean Mircea Pospai. Ţinuta discursurilor mele am vrut-o sobră şi am izbutit a mă ţine de cuvânt faţă de organizatorii „Serilor la Brădiceni”: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Primăria Peştişani.
S-au implicat în conceperea, elaborarea, pregătirea, organizarea şi execuţia efectivă a complexului cultural-artistic domnii Pompiliu Ciolacu, director, Dan Adrian Popescu, referent, Cosmin Pigui, Primarul Peştişanilor (într-o fumoasă solidaritate cu consilierii săi), Alin Fuiorea, viceprimar.
Astfel în poiana edenică a Căminului Cultural din Brădiceni, amenajată cu scaune şi microfoane, staţie de sonorizare şi boxe, vocile vorbitorilor şi recitatorilor-poeţi – dar şi cantautorului de folk Florin Camen – s-au auzit în cadrul galei laureaţilor. Eu i-am elogiat pe Aurel Ştefanachi şi Marius Ghica şi nu-i nevoie să insist întrucât cele două discursuri se publicaseră în cotidianul judeţean „Gorjeanul” şi riscam să devin redundant. Ambii scriitori sunt redutabili şi performanţi în domeniile lor de referinţă. Ei înşişi au ţinut cuvântări de un înalt nivel axiologic, pe care profesorul Dan Pupăză, de pildă, le-a caracterizat drept „o mirabilă lecţie de comunicare despre artă, cultură, creaţie, istorie a evoluţiei ştiinţelor umaniste”. În plus, Aurel Ştefanachi a închinat un elogiu atent motivat şi echilibrat în expozeu-i catalitic despre propria-mi «istorie transmodernistă a literaturii române contemporane» purtând chiar şi un titlu: „Scriitori români contemporani şi cărţile lor esenţiale”. El a remarcat: enciclopedismul, stilul înalt, rafinamentul, ironia, abrazivitatea, abordarea academică; însă trăsătura proeminentă rămâne orizontalizarea discursului meta- şi trans-critic de tip transmodernist, dublat făţiş de ispita monografismului, descrierii şi interpretării, recurgerii la citări (de manieră hermeneutică evident, căci în post- şi trans-modernitate altă cale nu este); apoi auctorialitatea atitudinii e fie narativă, fie pedagogică sau pur şi simplu poeticometaforică; totuşi vinovată de ecletism şi inegalităţi textuale, amendate totuşi prompt de ştiinţificitate demonstrativă a unor lecturi vaste.
Premiile „Artur Bădiţa” şi „Nicolae Diaconu” au fost înmânate poetului George Drăghescu, profesorului universitar şi criticului literar Mircea Tutunaru. Despre opera lirică a lui George Drăghescu a vorbit în maniera-i cumpănită îndelung magistrul Gheorghe Grigurcu care a opus retorismului discursiv minimalismul esenţializant. Criticul literar Mircea Tutunaru şi-a prezentat cartea premiată „Dincolo de Motru”, cu modestie, eleganţă şi sincronicitate calmă, fiind deopotrivă absolut ferm pe poziţie.
Premiile speciale s-au înmânat de către domnul Pompiliu Ciolacu scriitorilor ale căror volume de poezie au apărut în celebra colecţie „Serile la Brădiceni”: Nicolae Rădoi, Gheorghe Vasiluţă, Romolus Nicolae, Dan Şalapa. Au fost premiate, cu premiul revistei „Serile la Brădiceni” revistele „AdMutrium” şi „Constelaţii Diamantine” al căror laudatio l-am rostit eu însumi şi publicistul şi prozatorul Mircea Pospai. Ele se vor bucura însă de un articol separat în zilele următoare. „Ad Mutrium” a fost prezent cu tot staff-ul (Mircea Tutunaru, Ana Ionele, Ion Sabin Cerna, Romolus Modoran, Dorian Gabriel Pauliş, Nicoleta-Katalina Pauliş) iar „Constelaţii Diamantine” are ca redactor şef pe Doina Drăguţ iar printre redactori şi pe tânărul scriitor Silviu Doinaş Popescu.
Cea de-a XXVII-a ediţie a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” a fost ilustrată muzical de excelentul compozitor şi folkist Florin Camen. Cele peste 70 de persoane prezente la manifestare ar fi dorit cu toatele să evolueze în podiumul poetic ce a urmat în încă o oră de contact direct cu publicul captat de evoluţia invitaţilor de onoare. Voi menţiona, de pildă, dorinţa expresă a poetului religios Radu Cârstoiu de-a fi dedicat masei de oameni din Poiana „Serilor de Brădiceni” un poem-imn adresat Sfintei Marii (satul Brădiceni îşi ţine în fiecare an „târgul” de Sfânta Marie Mare); regret că nu s-a putut, căci orele se făcuseră târzii şi oaspeţii trebuiau să prindă trenurile în Gara Târgu-Jiu ori autocarele în Autogară; şi prietenul nostru, dotatul şi inteligentul istoric şi profesor exemplar Teodor Voicu, s-a simţit oarecum frustrat de plăcerea de a se fi adresat comilitonilor săi adunaţi, cu o devoţiune admirabilă în numele Poeziei. Şi Lazăr Popescu ar fi fost încântat să recite vreunul din poemele sale publicate în numerele 32 şi 33/ 2023 al revistei-fanion a Atelierului „Miracol de Brădiceni” care s-au lansat cu această rarissimă ocazie (ideal realizată de „inginerul de producţie” Bogdan Chirimbu şi tipărită de Editura PIM de la Iaşi în condiţii de lux, beneficiind de vreo trei ani de grafica pe coperta patru a redactorului ei şef, Dan Adrian Popescu); la cârma revistei „Miracol de Brădiceni” echipa redacţională e alcătuită din subsemnatul Ion Popescu-Brădiceni, Dan Adrian Popescu, Silviu Doinaş Popescu, Mircea Liviu Goga, Mircea Tutunaru, Dan Pupăză, Radu Cârstoiu, Gabriela Popescu, Nicolae Rădoi, Bogdan Chirimbu.
Podiumul poetic s-a încheiat emoţionant, în contrast uluitor, cu intervenţia patriotică a domnului Petre Neicuţescu; a lansat la „Serile la Brădiceni” o carte de suflet şi de iubire de neam şi de ţară, lucrată cu multă migală, care poate constitui pentru orice cititor o adevărată surpriză. Voi scrie despre ea în articolul alocat salonului editorial care a încheiat manifestarea.
În gala premierii, publicistului Vasile Vasiescu i s-a decernat, de către cotidianul „Gorjeanul”, un premiu special pentru întreaga activitate de ziarist la „Gorjeanul” (în speţă pentru serialul gazetăresc „Gazeta Gorjului”). Estimp discret şi impetuos, George Drăghescu a lansat încă un număr din „Ceaşca de cafea”, cel de-al 238-lea. Iar eu am înmânat celelalte premii speciale domnilor Ion Sabin Cerna, Săndel Ploscaru, Sabin Firiza, Teodor Voicu, Dan Pupăză, Mircea Pospai, Doru Fometescu, Constantin Şişiroi, Ana Ionele, Radu Cârstoiu ş.a.
În acest context, organizatorii aduc mulţumirile cuvenite pentru donaţiile lor artiştilor plastici: Larisa Mindoiu Munteanu, Florin Preda Dochinoiu, Ştefan Strâmtu, Puiu Hutium.
Ion Popescu-Brădiceni
