Anul acesta comemorăm 38 de ani de la marele cutremur cu magnitudinea de 7,7 pe scara Richter, căruia i-au căzut victime cca. 2000 de morţi şi 108 ani de la Marea Răscoală din 1907, când 11.000 de răsculați au fost daţi pământului…
Prima a avut drept cauză nevoia Terrei de a-şi echilibra plăcile tectonice (care se iau la bătaie pentru supremaţie), eliminând energia negativă şi restabilind echilibrul pământului…
Dar nu despre dansurile subterane din iadurile pământului, vreau eu să vă vorbesc, ci despre alte cutremure care sunt provocate de oameni care nu asigură pacea socială ţinând hăţurile ţării, trebuie să laşi o marjă de siguranță, altfel caii (adică poporul rup zăbala și o iau pe mirişte).
O ură viscerală împotriva poporului sărăcit, o privire superioară din partea celor care nu fac parte din tagma Păturicilor. Nu vă este frică că 1907 poate renaşte? Chiar dacă ţărănimea nu mai reprezintă nici 40/100 şi e disparată?…Şi chiar dacă ați ruralizat din nou țara dezurbanizând-o invers curentului logic de urbanizare? Umplând-o în schimb cu noii moșieri, fabricați recent…S-a golit Ţara de POPOR, s-a dezurbanizat ŢARA! S-a chircit, s-a GOLIT ŢARA de STATUILE EI (vorba domnului CĂPRUCIU). Daţi-ne Statuile înapoi! Daţi-ne Midia, Năvodarii, IMGB-ul, Republica. Daţi-ne PETROLUL şi GAZELE ÎNAPOI! Şi sondele şi MACARALELE! Că erau mii numai în TÂRGU-JIU! Daţi-ne locurile de muncă înapoi!
Vae victis, spunea Brennus, românilior învinşi, dar pe noi ne înving: GALII NOŞTRI, alias trădătorii neamului. Mai există MUCIUS SCAEVOLA? Nicidecum! Ce faceţi? Reîntoarceţi vremurile lui 1907? Când 4170 de moşieri stăpâneau 3.810.000 ha? În schimb milioane de ţărani aveau 3,1 milioane ha? Ba–l mai aduceţi şi pe cel mai mare moşier înapoi, înzestrându-l cu moşii, castele şi dreptul de a decora (e vorba de ex regele Mihai care a spus că: Vine ca simplu cetățean).
Decrucificaţi România! Tăiaţi ghearele acelei puştoaice cu nume de ghimpe! Readuceţi Pacea SOCIALĂ!
Ferească Dumnezeu de Cutremure mai periculoase! Amintiţi-vă versurile lui Coşbuc: „Să nu dea Dumnezeu, Cel Sfânt!”.
Gh. Rădulescu
