Cu peste 200 de elevi a fost depăşit, în acest an, numărul maxim de elevi, înscrişi la cursurile Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu. Asta demonstrează că, tinerii gorjeni sunt dornici să fie iniţiaţi în artă, muzică, cunoaşterea diferitelor instrumente tradiţionale, precum în de cunoaşterea datinilor, obiceiurilor şi muzica religioasă.
La Şcoala Populară de Artă din Târgu-Jiu se studiază o varietate de activităţi şi discipline: canto muzică uşoară, canto muzică populară, muzică folk, vioară, pian, clarinet, saxofon, chitară, nai, fluier, orgă, acordeon, pictură, grafică, teatru de păpuşi, dans modern, balet şi dansuri populare. Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu este cea mai mare din ţară şi numără aproximativ 1900 de tineri, care urmează cursurile de aici. „Anul acesta este un an record pentru noi. Asta deoarece, în ceea ce priveşte numărul de elevi înscrişi la cursurile Şcolii Populare de Artă din Târgu-Jiu s-a depăşit cu aproximativ 200 de elevi numărul maxim care l-a avut şcoala. La ora actuală, ocupăm locul unu pe ţară la numărul de elevi. Acesta este de 1880 de elevi, 514 la sediu, iar restul la secţiile externe. La fiecare elev, înscris în anul I, se percepe o taxă de 20 de lei. De asemenea, sunt şi discipline pentru care ŞPA Târgu-Jiu nu percepe taxă. Este vorba despre meşteşugurile tradiţionale: olărit, iconărit, arta lemnului, ţesături tradiţionale, machete pentru acestea nu se percepe taxă. Totodată nici pentru ţambal, contrabas, vraci nu se percepe de taxă. În ultimă fază sunt scutite de taxă ansamblurile şi grupurile de datini şi obiceiuri şi de muzică religioasă”, a precizat Iani Gârbaciu, purtătorul de cuvânt al ŞPA Târgu-Jiu.
În cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu funcţionează şi ansambluri folclorice, teatru de păpuşi, orchestră de cameră, tarafuri tradiţionale, grupuri pop şi folk, dar şi meşteri populari. Cu o paletă variată de activităţi, Şcoala Populară de Artă reprezintă un model în rândul instituţiilor culturale gorjene. Ea dispune şi de 32 de secţii externe aflate în tot atâtea localităţi din judeţ.
Andrada Bărăitaru
