Iată două probleme de sănătate mentală frecvente în aceste timpuri. Deși asemănătoare în ceea ce privește cortegiul simptomelor, mecanismele de producere pot fi diferite.
Dacă în ceea ce privește situația pandemică COVID, persoanele trebuie să facă față unui inamic necunoscut, care nu se vede cu ochiul liber, în cazul războiului de lângă noi, imaginile terifiante din social media pot genera anxietate.
Deși este greu de acceptat pentru o ființă rațională că este posibil un conflict armat de asemenea amploare în Europa zilelor noastre, un anumit grad de teamă este justificat. Developarea acestei reacții de teamă spre anxietate este influențată de terenul biologic personal, dar și de gradul de suport social.
Cele mai frecvente tulburări în acest context sunt stresul, anxietatea și depresia. Trebuie menționată și insomnia, atât ca o consecință a anxietății, cât și ca factor declanșator al depresiei prin efectul bulgărelui de zăpadă.
În consecință, trebuie să ne apărăm în fața acestor factori stresanți, prin tehnici de relaxare, meditație, dietă sănătoasă, participarea la slujbe religioase, program de igienă a somnului, creșterea gradului de interacțiune socială cu persoane apropiate, creșterea activităților în aer liber, exerciții fizice și lectura.
Iată câteva strategii care pot fi de ajutor în această situație:
• limitarea timpului pe care îl petrecem în fata ecranelor (TV, telefon, laptop).
În mod cert asistăm la un exces de informații, iar unele din ele reprezintă fake news și de aceea este recomandat să ne informăm din surse sigure, credibile, oficiale.
Este recomandat ca fiecare persoană să se autoanalizeze, să vadă cât de multe știri poate digera fără să-i fie afectat statusul psihic și în consecință să accepte cantitatea de știri adaptată propriei persoane.
De cele mai multe ori, informațiile oferite de canalele de știri sunt redundante, se repetă de-a lungul unei zile, putem lua aceeași cantitate de informații dacă urmărim doar emisiunea principală de știri a zilei.
Este benefic să alternăm cu emisiuni de divertisment sau emisiuni sportive sau culturale pentru a întrerupe acest cerc vicios. Atunci când realizăm că petrecem timp excesiv în fața televizorului sau folosim foarte mult internetul pe telefon sau laptop, am făcut un mare pas înainte.
Acest timp putem să îl folosim pentru a comunica cu cei dragi, chiar și prin telefon, sau pentru îngrijirea propriei persoane.
– adoptarea unei atitudini de normalizare a situației (de exemplu: empatizăm cu persoanele aflate în suferință, dar evităm atitudinea de catastrofizare – nu este răul cel mai mare războiul dintr-o țară vecină, trăim într-o țară sigură, membră a UE și a NATO, ne implicăm în acțiuni umanitare);
– trebuie să acceptăm starea de nesiguranță pe care a generat-o acest conflict și faptul că nu putem anticipa evoluția din punct de vedere militar;
– focusarea asupra propriei vieți, depinde de noi să ne concentrăm asupra atingerii propriilor scopuri, este important să ne păstrăm luciditatea și să știm să acționăm în diferite situații de criză.
Material realizat de doctorul Costin Rovența, medic primar psihiatrie, Secția Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu
