Canicula şi statul de drept

544
Oameni traverseaza Calea Victoriei, Piata Victoriei.

Ne-am obişnuit cu veştile proaste de la o zi la alta, aşa că, încă una-două în plus aproape că nu mai contează. Seceta prelungită cu care am fost blagosloviţi anul acesta va vea, în mod sigur drept rezultate recolte mai mici, produse agricole mai puţine şi preţuri cu mult peste ceea ce ne aşteptam, mai ales după reducerea TVA-ului la produsele alimentare. Gorjul a fost afectat şi el, în mare măsură. Soluţia? Strângem cureaua, suntem obişnuiţi, am învăţat cum se face, în repetate rânduri. De multe ori, am fost nevoiţi să dăm găuri noi la curea şi am trecut mai departe cu stoinicie şi speranţă. Codul fiscal nu va funcţiona sub forma propusă, FMI-ul nu este de acord cu măsurile de relaxare fiscală, de aici şi preşedintele, consensual, a hotărât să nu promulge propunerea de Cod fiscal a actualului Guvern. Cât pe-aci să bănuim că Şeful Statului ar avea idei personale, dar se pare că ne-am înşelat. Două veşti cât se poate de proaste sunt de ajuns aşa că vom apela la o ştire din categoria „Parlamentarii spun lucruri trăznite” să râdem puţin sau să plângem în memoria votului depus cu ani în urmă pentru propăşirea unor indivizi care iau cuvântul rar în şedinţele Parlamentului, dar când o fac, o fac. Un oarecare domn, numele chiar nu contează, propune, nici mai mult, nici mai puţin, eliminarea exemenelor de bacalaureat şi de evaluare naţională, urmând să fie găsite criterii noi pentru admiterea în licee şi facultăţi. În sprijinul originalului parlamentar, venim cu câteva idei de documente care ar putea fi necesare la trecerea într-o etapă superioară de învăţământ din România: adeverinţă de la asociaţia de locatari, recomandare de la dentist şi binecuvântare de la preotul de cartier, supervizată de poliţistul de proximitate. În felul acesta vom avea un număr suficient de absolvenţi care au reuşit de-a lungul anilor să citească cât de cât corect şi să socotească mulţumitor, condiiţii suficiente chiar şi pentru un parlamentar. Parlamentarii rămân împărţiţi, ca la început, în cele trei categorii definitorii: cei ce iau cuvântul şi spun ceva, cei ce iau cuvântul şi nu spun nimic şi în fine, cei ce tac mâlc din cine ştie ce motive ascunse. După valul de arestări care era cât pe-aci să ne convingă că vremea hoţilor de lux a trecut, se instalează o perioadă de acalmie, suspecţii foşti locatari ai beciurilor DNA-ului se întâlnesc la Curtea Supremă unde se pupă, îşi strâng mâna sau doar îşi fac bezele, surâzători şi încrezători în Justiţia Română, care, de curând, a hotărât ca magistraţii care au lipsit-o de libertate în mod abuziv pe Mariana Rarinca, sunt curaţi ca lacrima. Mult mai greu de spălat este fostul procuror Eva şi s-ar putea să nu încerce să o facă nimeni, individul e plin de bube în cap. În ideea de dreptate pentru toţi, aflăm că violatorii naţionali se plimbă în continuare liberi în timp ce victimele se ascund şi nu mai înţeleg nimic. Posturile de ştiri anunţă, din timp în timp, că s-a mai deschis câte un nou dosar pe numele Întâiului Marinar, în cele vechi, cercetările continuă, până când… Chiar, până când?
A.Pop

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here