Brusturele este o plantă ierboasă bianuală, rezistentă la condiţii extreme şi creşte în locurile cele mai nepretenţioase, din regiunile de câmpie până la cele de munte. Brusturele are un aspect caracteristic mai ales datorită frunzelor foarte mari de la bază care pot creşte până la un diametru de aproape 60-70 cm, în unele locuri chiar mai mari.În scop medicinal, de la brusture se foloseşte rădăcina, care serveşte la prepararea de extracte şi pulberi, iar frunzele cu gust amar se folosesc în infuzii.
Compoziţie: rădăcina de brusture stochează un glucid vegetal numit inulină, cu gust dulce; mai conţine şi compuşi antibacterieni şi antifungici; frunzele conţin arctiopicrină, o substanţă amară, care imprimă gustul caracteristic al plantei.Alături de inulină, există şi numeroase săruri de potasiu, o oarecare cantitate de ulei volatil, acid cafeic, compuşi poliinici, săruri de potasiu.Cercetările mai recente, care s-au orientat spre analiza chimică a frunzelor şi în special a seminţelor, au evidenţiat substanţe cu posibile efecte medicinale din clasa lignanilor (arctiină, neoarctină, arctigenină, lapaol).
Acţiune: diuretică, sudorifică, depurativă şi uşor hipoglicemiantă, antitumorală, antimutagenică, hepatoprotectoare şi antioxidantă
Indicaţii terapeutice
Printre indicaţiile clasice ale preparatelor de brusture se numără: afecţiunile renale, afecţiunile pielii (eczeme, seboree, acnee), furunculoza, guta, reumatismul.
Administrare:
Pentru uz intern, se prepară un decoct din 4 linguri de pulbere de rădăcină, la 1 litru de apă. Se bea până la 1 litru pe zi.De asemenea, se poate încerca maceratul la rece pregătit din 4 linguri de rădăcină, la 1 litru de apă. Macerarea se face timp de 6-8 ore.
În diabet se recomandă infuzia din 1 lingură de rădăcină, la 1 cană cu apă. Din aceasta se beau 2-3 căni pe zi.
Pentru uz extern, se prepară un decoct din 2 linguri de rădăcină mărunţită, la 1 cană cu apă. Se strecoară după un sfert de oră şi se foloseşte sub formă de comprese, frecţii sau spălături locale.
Precauţii şi contraindicaţii
Nu se recomandă copiilor sub 15 ani sau în timpul sarcinii.
Alexandra Cruceru
