![Teodora Peagu.](http://www.gorjeanul.ro/_vechi/images/stories/articole/2009_09_26/Teodora Peagu..jpg)
Multă lume face o confuzie destul de gravă, considerând „Bonsaiul” o simplă plăntuţă.
Nu există specia „Bonsai”, ci aici, în această „artă” se folosesc diferite specii de arbori şi arbuşti, care sunt supuse să trăiască într-un mediu de viaţă diferit de cel natural.
Bonsaii în general au o creştere lentă, pornesc de la 5 cm şi pot ajunge chiar la 1,5 m înălţime.
Se înmulţesc prin seminţe, ramuri tinere şi lăstari noi, iar menţinerea lor la o înălţime pitică (minionă) se realizează prin tunderi repetate ale ramurilor şi rădăcinilor, prin transvazări succesive şi dirijări.
![plants_main_bonsai](http://www.gorjeanul.ro/_vechi/images/stories/articole/2009_09_26/plants_main_bonsai.jpg)
Din punct de vedere estetic, ca să arate perfect un bonsai trebuie să fie identic cu planta mamă, care trăieşte în mediu natural, chiar dacă el are trunchiul, ramurile şi frunzele la imensiuni mult mai mici. Orice plantă poate să ia forma unui „Bonsai”, doar că aceasta va trebui să se obişnuiască cu modul de viaţă din ghiveci. Chinezii şi japonezii folosesc în amenajările peisagere, diferite specii de plante, cele mai folosite sunt: Azaleea, Bambus, Camellia, Prun, Pin şi multe altele. După mii de ani în care chinezii şi japonezii au practicat această artă, lăsând-o mai departe la următoarele generaţii, au ajuns acum să creeze peisaje întregi în miniatură, arătând şi cele mai mici detalii ale unei grădidi sau ale unui parc. (Va urma)
Inginer Peisagist, Maria-Teodora PEAGU