Directoratul Complexului Energetic(CE) Oltenia a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor(AGEA) pentru 26 noiembrie, pe ordinea de zi aflându-se aprobarea unor investiţii, dar şi nerealizarea altora. La nerealizate sunt trecute centrale de cogenerare de la Brăila şi Craiova, însă şi investiţiile la două blocuri energetice, unul de la Rovinari, care nu mai este considerat o prioritate pentru conducerea CEO, şi altul de la Işalniţa, ultimul fiind abandonat din cauza costurilor foarte mari. De asemenea, pe ordinea de zi figurează abia acum înlocuirea investiţiei de reabilitare şi modernizare a blocului 6 de la SE Turceni, investiţie de peste 250 de milioane euro, închisă anul acesta, dar pentru care s-au stabilit şi cheltuit fonduri în ultimii ani, şi înlocuirea acesteia cu “Reabilitarea şi modernizarea grupului energetic nr. 7 de 3330 MW pe lignit-SE Turceni”, începută de ceva vreme. De altfel, directorul general al CEO, Laurenţiu Ciurel, explică faptul că, investiţia care, în opinia sa, trebuia începută abia anul acesta, nu se mai realizează, deoarece este preferat grupul 7, pentru care se doreşte obţinerea unor fonduri nerambursabile.
“Dacă nu veneam aici, se putea ca, despre Grupul 7 să vorbim de el abia la Paşti”, a declarat Ioan Pisc, directorul interimar al SE Turceni, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la sucursală la jumătatea lunii trecute. Tot directorul, revenit între timp la SE Rovinari explica, de asemenea, cu aceeaşi ocazie, faptul că grupul 6 nu se va mai moderniza, deşi se obţinuseră bani pentru el, conducerea CEO mizând pe înlocuirea lui cu grupul 7 despre care Pisc spunea că va fi gata anul viitor. Ciudat este însă că abia acum, la şedinţa de la finalul acestei luni, modernizarea grupului 7 va fi trecută prin AGEA, ca înlocuitoare a grupului 6 al SE Turceni, care nu se mai moderniza vreodată.
Ciurel explică, în cadrul unei anexe la convocatorul AGEA, de ce a făcut acum joncţiunea celor două investiţii astfel: “Investiţia de reabilitare şi modernizare a blocului energetic nr.6, de 330 MW, pe lignit-SE Turceni, care figurează în Planul naţional de investiţii cu valoare de 252.900.000 euro şi an de demarare 2015, va fi înlocuită în Planul naţional de investiţii cu investiţia Reabilitare şi modernizare a blocului energetic nr.7, de 330 MW, pe lignit pentru ca aceasta să beneficieze de finanţare nerambursabilă”. Tot directorul general dă asigurări că la grupul 7 se efectuează acum “lucrări de modernizare electrofiltru şi racordare la instalaţiile de desulfurare şi şlam dens”.
Reamintim, de asemenea, că investiţia de şlam dens a SE Turceni trebuia recepţionată în totalitate la finalul lui 2012, până în prezent, aceasta fiind însă recepţionată doar parţial.
Investiţii devenite neprioritare pentru CEO!
De asemenea, în convocatorul AGEA a CE Oltenia apar şi investiţiile nerealizate de companie, dar şi cele finalizate. La capitolul realizări este vorba despre aprobarea realizării reabilitării şi modernizării blocului energetic pe lignit nr. 3 de la SE Turceni, a blocului energetic nr. 4 de 330 MW, pe lignit de la SE Rovinari, a blocului energetic nr. 5 de 330 MW, pe lignit de la SE Rovinari şi a blocului energetic nr. 7, pe lignit de la SE Işalniţa.
La capitolul nerealizări, pe ordinea de zi figurează însă aprobarea nerealizării investiţiilor la obiectivele “Bloc energetic de 500 MW, pe lignit local, parametri supracritici – SE Rovinari”, “Centrala de cogenerare cu turbină pe gaz şi recuperare de căldură – CET Brăila”, “Centrala de cogenerare cu ciclu combinat cu turbină pe gaz – SE Craiova II” şi “Bloc energetic pe lignit local, parametri supracritici – SE Işalniţa”.
Ciurel explică, în cuprinsul aceleiaşi anexe, faptul că investiţia de la Rovinari, de la grupul 3, investiţie de valoare foarte mare, “nu mai este o prioritate pentru CEO şi se poate renunţa la ea, având în vedere faptul că ea nu mai este eligibilă pentru obţinerea finanţării nerambursabile pe Planul Naţional de Investiţii”.
Legat de nerealizarea investiţiei de la Işalniţa, deşi aceasta este cuprinsă în planul de mai sus la o valoare de 794.000.000 euro, care trebuia să demareze în 2015, nici aceasta “nu mai este o prioritate pentru CEO având în vedere valoarea foarte mare a investiţiei care implică surse de finanţare şi implicit costuri de finanţare foarte mari, precum şi costuri mari pentru transportul cărbunelui până la centrală, care duc la un preţ necompetitiv pentru energia electrică produsă”.
Centralele de coregenerare nu mai sunt de actualitate
Managerul Ciurel spune şi de ce nu se mai realizează centrala de coregenerare de la Brăila, cu o valoare de 57.350.000 euro, care trebuia începută în 2013, fiind cuprinsă în Planul Naţional de Investiţii. “Aceasta nu mai este de actualitate pentru SC Complexul Energetic Oltenia pornind de la preţul gazelor naturale care duce la un cost mai ridicat al energiei produse în centralele pe gaz”, notează Ciurel.
Tot acesta explică şi faptul că centrala similară de la Craiova II, investiţie ce trebuia demarată în 2016, având o valoare de 180 de milioane euro cuprinsă în Planul Naţional de Investiţii, nu mai este nici ea de actualitate pentru CE Oltenia tot ca urmare a preţului la gaze. Ciurel susţine, în schimb, că necesarul de energie termică pentru Craiova va fi asigurat de către blocurile de cărbune existente la SE Craiova II, precum şi din capacităţile ce vor rezulta din investiţia în derulare “Capacităţi noi de producţie a energiei termice pe gaze naturale din cadrul SE Craiova II, etapa CT păcură în vederea asigurării agentului termic ca urmare a închiderii IMA 2, 3 şi 4”.
Certificatele de CO2, pe tapet
Aceste propuneri sunt corelate mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii cu efect de seră producătorilor de energie electrică pentru perioada 2013 – 2020. Merită amintit aici că anul trecut, povara certificatelor de CO2 pentru CE Oltenia, mai precis, suma necesară achiziţionării lor a majorat cheltuielile cu aproximativ 344 milioane de lei.
AGEA din 26 noiembrie, ora 12.00, a fost stabilită în şedinţa din Directorat din 22 octombrie.
Anamaria Stoica
