Misiune grea pentru Iriza: UNPR-ul lui Cocină nu are organizaţii în 21 de localităţi

533

Gheorghe Cocină nu a agreat prea tare venirea deputatului Scarlat Iriza la UNPR, deoarece atât fostul lider de organizaţie, cât şi colegul acestuia, prim-vicepreşedintele Marius Vlaicu, ar fi visat, la rândul lor, la postul de parlamentar care ar reveni partidului, pe baza unei alianţe cu PSD, la viitoarele alegeri. Individualismul politic al respectivilor transpare şi din simplul fapt că, din tot UNPR-ul, doar cei doi au funcţii primite în administraţie, restul membrilor partidului fiind lăsaţi să se descurce singuri, în ultimii ani. Şi astfel, recompensaţi în funcţii de conducere, venite pe filiera PSD, Cocină şi Vlaicu nu şi-au mai dat astfel silinţa, în ultimul timp, să mai facă organizare în UNPR, dovadă că partidul lui Oprea nu are oameni în 21 de localităţi, din cele 70 existente la nivelul judeţului.
Astfel, în localităţi importante nu e acum nici picior de progresist, asta la o jumătate de an înainte de alegerile locale viitoare. Singura salvare pentru ineficienţa celor doi a venit de la structurile lui Robert Filip, PP-DD-ul mai recuperând astfel din handicapul UNPR, partid încă nelipit oficial PP-DD, dublând însă comunele unde Cocină şi Vlaicu s-au lăsat în baza unui singur ales.

Deputatul Scarlat Iriza a fost pus, luni, în fruntea UNPR Gorj, partid care i-a făcut pe vechii lideri progresişti să mustăcească, neoficial, la auzul că au un nou şef deasupra lor, decis de preşedintele Gabriel Oprea. De altfel, Gheorghe Cocină nu şi-a ascuns prea tare nemulţumirea în legătură cu acest aspect, spunând public, ieri, că nu i s-a adus la cunoştinţă că are un preşedinte executiv la UNPR Gorj în persoana lui Iriza, în timp ce Marius Vlaicu a fost mai diplomat, salutând rezervat venirea deputatului în partid.
Cei doi, surprinşi probabil de noua achiziţie a lui Oprea, nu s-au gândit însă şi la ce moşteneşte de la ei Iriza, UNPR-ul condus de către aceştia nereuşind să-şi facă ori să-şi păstreze organizaţii în 21 de localităţi din Gorj. Să nu mai punem la socoteală că UNPR-ul are în destule comune, în prezent, doar câte un membru, de regulă ales local, în timp ce filialele din jurul respectivilor sunt doar pe hârtie.

Organizaţii lipsă şi în comunele fără candidat în 2012
Dezinteresul foştilor lideri ai UNPR, legat de activul de partid, se vede însă cu ochiul liber, mai ales că în localităţi de genul Jupâneşti sau Berleşti, partidul nu a avut candidat pentru primăriile acestor comune în 2012, dar cu toate acestea aici nu s-au făcut eforturi, în următorii trei ani, pentru formarea unui nucleu progresist. Astfel, după trei ani de la alegerile locale, liderii UNPR nu s-au dat deloc peste cap să arate că pot atrage oameni din aceste localităţi, partidul neavând nici măcar acum organizaţie în aceste comune importante.
Cazurile de mai sus nu sunt singulare, dacă ne gândim că UNPR a luat în Crasna, în 2012, 30 de voturi, iar acum nu are organizaţie la nivelul acestei localităţi. Nici la Novaci, oraş de altfel, UNPR-ul nu are o filială, dar nici în Polovragi ori la Baia de Fier.

Oraşe fără filială a UNPR
Novaciul nu este singurul oraş fără uneperişti, deoarece nici măcar la Bumbeşti-Jiu, localitate aflată la mică distanţă de municipiu, Cocină şi Vlaicu nu s-au deplasat ca să-şi formeze un nucleu UNPR, ştiut fiind importanţa localităţii.
Cei doi nu şi-au tocit deloc încălţările, chiar şi în aceste condiţii, bucurându-se însă de veniturile oferite de funcţiile cu iz PSD, refuzând să meargă măcar la Alimpeşti, comună rămasă fără organizaţie după ce Leonida Belgher a trecut la Mişcarea Populară. Cocină şi Vlaicu nu au vrut să facă sport nici măcar până la maşină, arâtând că sunt neinteresaţi ca UNPR-ul să aibă câte o filială reprezentativă măcar la Roşia de Amaradia, la Bustuchin ori la Bărbăteşti, loc în care viceprimarul UNPR a trecut la PNL.
Drumul ar fi fost prea anevoios pentru cei doi funcţionari plătiţi din banii statului dacă s-ar fi deplasat la Ţânţăreni, unde UNPR-ul nu are organizaţie, ori la Vladimir. Tot greu s-a dovedit că le-a fost celor doi să se ajungă la Săuleşti, la Prigoria ori la Brăneşti, unde localnicii au văzut doar la televizor că există UNPR.
Nu se află pe hartă UNPR însă nici Dragoteşti, Leleşti şi Padeş, comună de mare întindere din judeţ, lucru care nu i-a preocupat pe liderii interesaţi doar de viitorul lor politic.

Şi Scoarţa, fără UNPR
De altfel, nu este de mirare şi că unele comune ca Scoarţa, aflată la o aruncătură de băţ de birourile celor doi lideri de partid, nu au fost călcate de respectivii în vederea creării unei organizaţii, asta deşi UNPR are un vicepremier şi proiecte despre care localnicii nu au aflat decât din mass-media. Nu ştiu însă mai multe despre UNPR nici localnicii din Runcu şi nici cei din Teleşti, iar dacă Iriza nu-i va pune la treabă pe cei doi, în curând or să uite de acest partid şi localnicii din cele peste 20 de comune care au doar câte un consilier care face jocul unora sau al altora din administraţie, după propriile preferinţe.
Anamaria Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here