Motto: „O floare din Grădina Maicii Domnului: Părintele Tihon.”, Din „Părinții aghioriți – Flori din Grădina Maicii Domnului, Cuviosul Paisie Agioritul”, Ed. Evanghelismos, 2004
Nu ne vom ocupa prea pe îndelete de poluarea spirituală din vremurile noastre, dar îl vom da ca pildă, fără a intra prea mult în amănunte, pentru că poluarea spirituală a început mult mai târziu decât trecerea Părintelui Tihon prin viața lumească și, practic, a atins apogeul netrebniciei în zilele noastre.
Părintele Tihon (Papa Tihon), care s-a născut în Rusia, mai exact în Novaia Mihailovsk, în anul 1884. Părinții lui, Pavel și Elena, erau oameni evlavioși, de aceea era firesc ca și rodul lor – Timotei după numele lumesc – să le moștenească evlavia și dragostea pentru Dumnezeu și să dorească de mic copil, să se afierosească Lui.
GRĂDINA MAICII DOMNULUI – SINTAGMA SANCTITĂȚII SALE PAPA IOAN PAUL. România a fost declarată drept Grădina Maicii Domnului de Sanctitatea Sa, Părintele Ioan Paul în vizita pe care a făcut-o în țara noastră la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, un Patriarh demn de pomenire veșnică.
POLUAREA CARE NE DĂ BĂTĂI DE CAP! Dar acum, vă propun să vorbim despre o poluare reală, care ne dă bătăi de cap în acești ani și, poate, chiar în anii ce vor veni. O statistică a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) despre poluările accidentale raportate în cursul anului trecut relevă date îngrijorătoare, atât în privința numărului acestor incidente de mediu, cât și a principalilor poluatori. Astfel, dintr-un total de 202 evenimente înregistrate, 102, adică mai mult de una din două poluări accidentale în 2023 a fost provocată de companii petroliere.
Conform datelor furnizate de Biroul de Sinteză și Rapoarte al ANPM, numărul poluărilor accidentale raportate în anul 2023 a ajuns la 202 evenimente, cu 26% mai puține decât în anul 2022, dar cu aproape 28% mai multe decât în urmă cu cinci ani, când se înregistrau 158 de astfel de evenimente.
Datele ANPM arată că alte 40% din evenimentele de mediu înregistrate la nivel național în anul 2023 au fost cauzate de: deversările/scurgerile de ape uzate menajere/ape tehnologice și industriale neepurate sau insuficient epurate cu sau fără mortalitate piscicolă, precum și de incendii sau autoaprinderi la depozitele de deșeuri sau alte platforme industriale. Doar anul trecut, 728 de incidente de acest fel au poluat aerul, 78 de polări au afectat solul, iar alte 35 au afectat apele. În multe cazuri s-au golit conducte întregi pe sol, iar amenzile aplicate de instituțiile de control nu pot compensa distrugerile provocate de aceste neglijențe catalogate drept poluări accidentale, arată ANPM.
CLUJ-NAPOCA, FRUNTAȘ LA POLUARE. Asta se-ntâmpla duminică și se referă la poluarea cu PM2,5. Potrivit datelor publicate în timp real de rețeaua companiei elvețiene IQAir, care se ocupă cu monitorizarea calității aerului și a gradului de poluare din aer, duminică dimineața orașele cu cel mai poluat aer erau Cluj-Napoca, Buftea (jud. Ilfov), Popești-Leordeni (jud. Ilfov), București, Brașov, Rădăuți (jud. Suceava).
CLUJ-NAPOCA, TOT FRUNTAȘ LA POLUARE. Așa, de pildă, la Cluj-Napoca, concentrația de particule mici și periculoase în suspensie în aer, cunoscute sub numele de PM2,5 era de 45,6 micrograme pe metru cub, fiind considerat de IQAir „Nesănătos pentru grupurile sensibile”, situație care persistă de mai multe zile.
Poluarea aerului ne va costa un nou infrigement. Deci românii inspiră un aer foarte poluat, iar, de-a lungul anilor, acesta a fost și motivul pentru care Bruxelles-ul a deschis mai multe proceduri de infringement împotriva noastră.
Totuși, cât de poluat este aerul din marile orașe nimeni nu știe cu exactitate, pentru că nu avem o rețea funcțională de monitorizare.
ION PREDOȘANU
