Caria şomajului şi a sărăciei aproape generalizate rod vlaga acestui năpăstuit popor, obligat să înghită în sec pe timpul (Prea)sfintei culori portocalii. Guvernul se face că lucrează, emite ordonanţe de urgenţă şi ia măsuri pentru execuţia unui Buget pe 2010 tras de păr.
Şi câte şi mai câte. N-am scăpat nici de proiectul aprobat în CSAT privind crearea a două puternice mega-centrale energetice, dintre care una va ferici – sau cel puţin aşa ar trebui să se-ntâmple – Gorjul şi Oltenia. Guvernul încă mai dezbate, ministrul Economiei, Adriean Videanu, se dă optimist. Analiştii au părerile împărţite, iar unul dintre ei, fost ministru al Reformei, dr. Ilie Şerbănescu, dă şanse de reuşită proiectului mamuţilor energetici, aşa cum au Franţa şi Germania companii de stat similare. Mai trebuie să se pronunţe Consiliul Concurenţei, iar o reuşită aşteptată ar însemna şi o slăbire a opreliştilor FMI, ştiut fiind că exploatarea cărbunelui este aducătoare de pagubă. Iar cuplarea unei încrengături de genul SNLO – care acum nu lucrează din pricina gerului groaznic – cu niscaiva hidrocentrale, tot olteneşti, şi cu fosta Nuclearelectrica ar scoate la liman şi acest sector impornat în Gorj.
*
Ar mai fi de semnalat că premierul Emil Boc a avut o întâlnire cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. S-au deblocat acordurile de finanţare externă pentru România. Se impun urgentarea unor măsuri anti-criză şi adoptarea cât mai curând a Legii responsabilităţii fiscale, până la sfârşitul lunii martie, şi a Legii pensiilor, cu termen până la terminarea viitoarei sesiuni a Parlamentului României. Ba mai mult, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks a conchis că „Anumiţi indicatori principali sugerează că economia va reveni pe creştere în primul trimestru din 2010.” După ce tot FMI apreciase că în 2009, scăderea economică a României fusese de 7%!
*
Primul ministru, Emil Boc, se arată tot mai hotărât să apese pedala luptei contra evaziunii fiscale. Prezent la o şedinţă de bilanţ a Poliţiei Române, domnia sa a declarat război evaziunii cu pricina declarând: „În 2010 suntem în război cu evaziunea fiscală. E o formă modernă a războiului, dar atât de necesară societăţii româneşti actuale. Înainte de a ne gândi dacă majorăm taxele şi impozitele – în 2010 nu avem în vedere majorarea acestor taxe – întâi trebuie să colectăm mai bine ceea ce avem şi să aducem banii care trec prin buzunare sau alte locuri nelegale, în buzunarele statului. Pentru aceasta voi avea în vedere personal, prin Departamentul Anti-fraudă de la nivelul Guvernului, împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Parchetul şi Poliţia Română şi cu instituţiile Justiţiei pe care le putem coopta în această misiune, să identificăm şi să eliminăm sursele evaziunii fiscale.” Măsurile privind combaterea evaziunii fiscale se referă la scăderea economiei subterane, unde se apreciază existenţa a cel puţin 35 miliarde euro, adică aproape un sfert din PIB.
*
Nu-i, în schimb, pace sub măslini. De parcă n-ar fi suficiente războaiele din PSD şi PNL, răzmeriţe ce se vor lăsa cu congrese doctrinare şi de alegeri la vârf, a mai apărut unul. Util sau inutil, încă nu se ştie.
La început a zis ceva pe blogul său europarlamentarul PD-L Cristian Preda, a mai îngăimat altceva un alt intelectual din tabăra democrat-liberală, Sever Voinescu, şi a pus bomboana pe colivă demolatoarea justiţiei, Monica Macovei. Tustrei, grei euro-parlamentari ai partidului-stat, de guvernământ. Ideea a preluat-o Vasile Blaga, secretar general al PD-L, şi iată că e posibil să se schimbe denumirea partidului în Partid Popular. Mă rog, la nivel european ar da bine, mai ales că încă de la fuziunea PD cu aripa liberalilor din jurul lui Theodor Stolojan s-a mai vorbit despre aşa ceva. La cât de (ne)popular este actualul PD-L, care ia de la toată lumea câte ceva, nimic nu ne-ar mai mira. Numai că, denumirea de PPR nu-i posibil de preluat, întrucât există un Partid Popular din România, încă din anul 2003, creat imediat după apariţia noii legi a partidelor politice şi îl are ca preşedinte pe Aurelian Rădulescu.
Dacă nu se renunţă la idee, atunci PD-L poate recurge la o fuziune prin absorbţie cu actualul PPR. Ceea ce iar n-ar mai surprinde pe nimeni. Inspirat, probabil, la Imnul PD-L, creat de primarul şi cantautorul Mircea Rusu-Band, cu „Omul bun şi mărul copt”, Cristian Preda, omul cu ideea schimbării denumirii partidului s-a oprit la sigla ce va avea probabil un măr, în locul trandafirului ce îi aduce aminte de partidele socialiste sau social-democrate.
Şi ne vedem, totuşi, la nivel politic, ocupaţi cu războaie, alegeri, regrupări şi noi redefiniri doctrinare. La gura sobei, în vreme de iarnă şi ger straşnic.
Cum se zice în popor, ţara arde şi baba se piaptănă! Greşim cumva?
Ion Predoşanu
