În duminica de 20 octombrie 2019, m-am trezit la poarta căsuței mele din Peștișani cu admirabilul prieten și Poet gorjean de talie națională Adrian Frățilă. Care, așa cum mă anunțase, ne-a luat pe poeta Maria Șerban Silivaș, pe subsemnatul și apoi pe poetul, publicistul și prozatorul Ion Căpruciu la Brădiceni și ne-a cărat cu autoturismul Mazda, al domniei sale, la Runcu. Unde avea loc a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Umor Ion Cănăvoiu. O reușită grație osârdiei lui Ion Cepoi, poet, eseist și prozator, directorul neobosit al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Evenimentul artistic începuse la Târgu-Jiu, cu două zile mai devreme. Sala unde-a avut loc festivitatea moderată de priceputul orator Ion Cepoi a fost aproape plină.
De la Nicolae Dragoș citire
Cu participanți din patru țări, dar și din Gorj – oameni de cultură, adică creatori în frunte cu îndrăgitul poet național, eseist, fabulist și epigramist Nicolae Dragoș, Mare boier gorjean și de spirit național. S-au acordat premii și diplome, prezentate în Gorjeanul de marțea trecută prin osârdia unuia mai harnic și mai priceput decât mine. Mă voi mărgini la… câteva marginalii și selecții din bogata – în apariții editoriale – revuistică închinat celui care a fost și va rămâne dragul și plinul de har Ion Cănăvoiu, portretizat în editorialul Dincolo de timp…, semnat de generosul eseist Nicolae Dragoș – un cărturar ce știe ca nimeni altul să prețuiască valoarea -, eseu publicat pe post de Editorial al revistei HAZUL. Care începe astfel: Cei care l-au cunoscut și prețuit cu adevărat pe Ion Cănăvoiu, răpit pe nedrept vieții cu un sfert de veac în urmă, la vârsta deplinei maturități și au înțeles că nu prin gesturi de circumstanță își pot onora datoriile de conștiință față de memoria unui talent autentic, s-au implicat în rodnice inițiative culturale pentru a-i pune în valoare scrierile rămase în paginile revistelor și mai ales în numeroasele manuscrise.”
„Cine n-are haz să-și cumpere!”
Este deviza foii umoristice și sentimentale HAZUL – Fondator: Ion Cănăvoiu -, editată cu prilejul Festivalului de umor Ion Cănăvoiu prin osârdia editorului CJCPCT Gorj, Director Ion Cepoi.Într-o însemnare de suflet numită Spiritul care transcende, preluată de această ediție specială a foii umoristice și sentimentale HAZUL, regretatul poet Viorel Gârbaciu nota: „Foarte multă lume se întreabă, dar și acuză, cu ce temei s-a împământenit, aici, la Gorj, un festival „Ion Cănăvoiu”. Jean(cum îi spuneam toți) a fost, spun dânșii, un om de spirit, dar… vezi dumneata, cam sturlubatic, cam prea boem, cam prea supus păcatelor lumești. 
În plus, el, slujbaș mărunt și mereu „neplăcut” șefilor, cum ar putea să devină deodată obiectul și subiectul unui festival?!…” Și tot blajinul Viorel Gârbaciu, după ce aduce argumente veritabile își răspunde și ne luminează: Până una alta, să ne mândrim, după povața altui poet „nepereche”, că am fost contemporanii spiritului: și gorjean, și oltean, și românesc, și european, apelat fie, cu dragoste, fie, mai rar, cu nejustificată adversitate, Jean, adică Ion Cănăvoiu, spiritul care transcende.”Spre deosebire de alții, eu mă pot mândri că l-am cunoscut – ce-i drept, nu suficient – pe regretatul Ion Cănăvoiu. A fost coleg cu talentatul artist fotograf Vasile Blendea, la Filologia Universității București. Asta grație faptului că vărul meu Vasile Blendea, din Peștișanii Gorjului, a terminat studiile filologice în șapte ani, în loc de cinci, ca să le aprofundeze. Iar Jean-Ion Cănăvoiu începuse Filologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Numai că, în 1956, în urma revoltei anticomuniste de la Budapesta, s-a solidarizat cu manifestanții maghiari. Nu singur. Dar pentru asta, studenții Ion Cănăvoiu, Ana Blandiana și Ioan Alexandru(viitor senator PNȚCD, astăzi în lumea umbrelor, adică trecut la cele veșnice) au fost exmatriculați de la filologia clujeană și transferați la București.
Adrian Frățilă – parodiat de Nichi Ursei
În HAZUL, ediția specială octombrie 2019, se face un Remember al premianților anului 2018. Citim și ne bucurăm de rubrica RESTITUTIO, dedicată lui Ion Cănăvoiu, cu al său eseu critic A traduce din limba română în limba română. La fel cum mi-a mers la inimă eseul evocator Ion Cănăvoiu – un prinț al ironiei, semnat de Nicolae Brânzan.
Și acum, deși într-o altă publicație – HOHOTE – sunt dueluri epigramistice, salut cu sinceritate un duel poetic.
Balada trenului
Ecranul cu sosiri pulsează verde
Plecările scrâșnesc pe osul frunții
În dinastii întârziate
delfinii visând coroana să dezmierde
Gările-s trase în compartimente
Halat imaculat emite ceață
Mânerul de alarmă se dezgheață –
în prelungirea lui ard mări stridente
Trec șinele adânc prin care vie
Semnale sângerii înțeapă zarea –
rană prescrisă pentru vindecarea
lui Dumnezeu de agorafobie
La geam cicatrizate flori polare
vestesc alunecări de piramide
Răbdarea subțirimilor decide
în urma trenului să curgă sare.
Adrian Frățilă
Poetul
(parodie după „Balada trenului”, de Adrian Frățilă)
Poetul încă se mai ține verde
și rimele-i dansează-n dosul frunții
A întrecut cu versul lui cărunții
și-a reușit fecioare să dezmierde
Își plimbă muza prin compartimente
dar și prin sânul norilor de ceață
Cu-o votcă mare iarăși se răsfață
în agonia muzicii stridente
O tinerică parcă îl învie
când sorb în taină două sticle „Zarea”
apoi se roagă pentru vindecarea
păcatelor privite cu fobie
Ar vrea să zburde-n zările polare
sau să mângâie cele piramide
dar n-are bani, și singur se decide
să-și cumpere… covrigul lui cu sare.
Nichi Ursei
HOHOTE ne uimește!
Mă bucur că sub deviza Hohotitori din toata țara… uniți-vă, parafrază după prăpăstioasa Proletari din toate țările uniți-vă, se poate râde pe săturate. HOHOTE este o publicație națională de divertisment, satiră și umor, editată de Societatea umoriștilor gorjeni „Adrian Becherete”, avându-l Redactor șef pe distinsul și polivalentul Grigore Marian Dobreanu. 
Coperta primă are o strofă celebră a lui George Topârceanu: „…S-a ivit pe culme Toamna/ Zâna melopeelor./ Spaima florilor și Doamna/ Curcubitaceelor…” Apoi două desene umoristice, din care primul prezintă o superbă femeie întinsă la plajă, în vreme ce un bărbat mititel îi mângâie picioarele. Acest desen are ca explicație înaintea poemului Efigie, semnat de Jean Cănăvoiu, următorul catren: „Vântul a trecut, șpanchiul/ pe deasupra luncilor/ gata să ne ia rachiul/ de la gura… pruncilor!” Le sunt dedicate câte o pagină epigramiștilor: Ion Cănăvoiu, Any Drăgoianu, Dr. Grigore Lupescu, Gabi Roșianu, Calotă Rodica, Liviu-Florian Jianu, Nicolae Dragoș, unor Discuții epigramistice pe Facebook, Nicolae Brelea, Dr. Cornel Munteanu, Grig M. Dobreanu și Nelu Vasile, ultimul omagiind cu o epigramă în careu Centenarul nașterii unui epigramist gorjean, însoțind careul și cu o problemă de enigmistică CARTE DE VIZITĂ.Pamfletarul în versuri al Gorjeanului are două Fantezii de toamnă… cu Geo Filiș, intitulate: Nu oricine-i norocos și Cauze și… defecte.
Și acum un scurt grupaj selectiv de epigrame\.
Vremuri
Oricum o dai, oricum o-ntorci,
Se schimbă lumea, vrei nu vrei.
Ieri pâinea o dădeam la porci
Azi n-o mai dăm, că ne-o iau ei.
Ion CĂNĂVOIU
Campanie electorală de toamnă
Tomnatic gest, prin poartă trece
Echipa de băieți școliți”,
Și-i semn că vine vântul rece
În casa multor păcăliți.
Any DRĂGOIANU
Critică și autocritică electorală
„Cetățeanul turmentat”
Avea scuză – era beat!
Noi, votând aleși „betegi”
Am fost orbi ori am fost… blegi?!
Nicolae BRELEA
Nu vreau spovedanie
Nu pot să mă spovedesc,
Să-i spun popii ce gândesc:
C-am greșit asta și asta
Și că i-am iubit nevasta.
Dr. Cornel MUNTEANU
Cercetare la fața locului
Procurorii-au inovat
Cercetarea-n doze scurte:
Au găsit un vinovat
Și îi fac… curat prin curte.
Grig M. Dobreanu
Eu, ca septuagenar
Beau numai apă, am baston,
Iar soața, fire drăgăstoasă,
Ca pe-un cocoș m-alintă-n casă
Mai ieri puiuț, acum clapon!…
Nelu VASILE
Toate cele 16 pagini ale revistei HOHOTE, mai puțin coperțile, au câte-un aforism – în caseta de titlu – ce aparține lui Constantin Brâncuși. Iar grafica aparține lui Grigore Haidău. Tuturor celor citați și necitați, din lipsă de spațiu! – pe care-i rog să mă ierte, sincere felicitări scrise!
Grupaj de ION PREDOȘANU
