Expert în Cyber Security, Ionică Bebe-Viorel, prezintă succint în cadrul acestui interviu avantajele implicării comunității în dezvoltarea locală, într-o manieră menită să atragă atenția celor care vor să pună umărul la dezvoltarea Gorjului, acesta indicându-le astfel respectivilor să nu mai stea pe gânduri și să acționeze. Fostul Secretar de Stat în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională este de părere că, mai ales, Comisia Europeană susține faptul că, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, are cel mai bun efect.
Reporter: De ce este important ca dezvoltarea locală să fie plasată sub responsabilitatea comunității?
Ionică Bebe-Viorel: DLRC (Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) este o noțiune utilizată de Comisia Europeană pentru a descrie o abordare care inversează politica de dezvoltare tradițională “de sus în jos”. În cadrul dezvoltării locale, populația locală preia controlul și formează un parteneriat local care elaborează și pune în aplicare o strategie de dezvoltare integrată. Strategia este concepută astfel încât să valorifice punctele forte sau “atuurile” sociale, de mediu și economice ale comunității, mai degrabă decât să compenseze problemele cu care se confruntă aceasta. În acest scop, parteneriatul beneficiază de finanțare pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile. Nu este întâmplător faptul că aplicarea principiilor care stau la baza DLRC s-a răspândit în ultimii douăzeci de ani de la un mic grup de 200 de proiecte-pilot LEADER la aproximativ 2 600 de parteneriate (atât LEADER, cât și în cadrul axei 4 a Fondului European pentru Pescuit – FEP), acoperind aproape fiecare colț al Europei rurale și o mare parte din zona de coastă. Totalul investițiilor publice și private sprijinite de astfel de parteneriate a crescut, de asemenea, la aproximativ 8,6 miliarde EUR în perioada 2007-2013, sprijinind în principal o gamă largă de proiecte mici, mii de întreprinderi și locuri de muncă și îmbunătățiri semnificative ale serviciilor locale și ale mediului. În afara Europei, Banca Mondială sprijină, de asemenea, proiecte care utilizează o metodologie foarte similară plasată “sub controlul” comunității (CDD – Community Driven Development) în 94 de țări, cu o investiție totală evaluată la aproximativ 30 de miliarde USD.
Rep.: Credeți că ar fi necesar ca și comunitățile din Gorj să încerce această experiență?
I.B.V.: Desigur, deoarece principiile DLRC nu doar s-au consolidat, ci s-au și multiplicat de peste zece ori pe parcursul a patru perioade de finanțare consecutive. Această experiență a arătat când și în ce situații abordările privind DLRC funcționează cu succes, cât și modul în care acestea pot aduce valoare adăugată programelor naționale și regionale. De asemenea, au fost expuse limitele DLRC și domeniile de activitate în care este mai greu să se obțină rezultate. În acest context, există o oportunitate majoră de a extinde abordarea DLRC și în cazul orașelor și de a o utiliza pentru a dezvolta soluții locale la unele dintre cele mai presante probleme sociale și de mediu cu care se confruntă cetățenii europeni în prezent. De asemenea, există un potențial considerabil de a crește impactul DLRC asupra vieții oamenilor prin coordonarea a patru fluxuri majore de fonduri UE.
Rep.: Care credeți că ar fi motivele pentru care în Gorj s-ar utiliza DLRC?
I.B.V.: Unul ar fi că DLRC permite persoanelor care se confruntă cu nevoi sau provocări să preia controlul. Strategiile sunt concepute și proiectele sunt selectate de entitățile locale. Aceasta este trăsătura cea mai distinctivă a DLRC și avantajul său cel mai important. În comparație cu alte abordări locale clasice, cei care, în trecut, erau “beneficiarii” pasivi ai unei politici devin parteneri activi și promotori ai dezvoltării acesteia. Implicarea cetățenilor în “coproducerea” politicii de dezvoltare aduce o serie de avantaje importante: persoanele care erau considerate a reprezenta problema preiau controlul și participă la elaborarea soluției; experiența lor directă – în combinație cu punctele de vedere ale altor părți interesate – poate contribui la o adaptare mult mai bună a politicilor la nevoile și oportunitățile reale; implicarea lor în proces le crește capacitatea de a acționa și de a propune inițiative constructive. Acest fapt dă naștere unui sentiment de identitate locală și de mândrie, precum și unui sentiment de apropiere a activităților desfășurate și de responsabilizare. Mai mult, participarea la discuții de la egal la egal creează legături și încredere între oameni, întreprinderi private, instituții publice și grupuri de interese sectoriale. Aceste realizări umane și sociale imateriale reprezintă punctul de plecare pentru obținerea unor rezultate materiale mai concrete. În prezent, toate instituțiile publice din Europa se confruntă cu nevoia imperioasă de a identifica astfel de modalități de consolidare a încrederii și implicării populației locale.
Rep.: Ar fi pregătiți gorjenii să aplice DLRC?
I.B.V.: Sunt convins că da, deoarece strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității pot oferi soluții concrete, într-un context tot mai divers și mai complex. Diversitatea este adesea descrisă ca o temelie a modelului social european, dar provocarea constă în a identifica modalități de a o conserva și de a o transforma într-un avantaj mai degrabă decât o povară. În anumite zone, diferențele între țări și regiuni sunt în creștere și sunt din ce în ce mai dificil de soluționat prin politici standard “de sus în jos”, chiar dacă acestea sunt puse în aplicare prin intermediul unui birou local. Pentru a oferi doar un exemplu, ratele șomajului în rândul tineretului variază de la 7,5 % în Germania la 56 % în Spania și 62,5 % în Grecia. Diferențele între cartierele, orașele și regiunile din aceeași țară pot fi, de asemenea, mari, astfel încât strategiile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor trebuie să ia în considerare diferențele cu privire la modul în care economia și piața muncii funcționează în fiecare zonă. Întrucât populația locală concepe strategiile DLRC și selectează proiectele, soluțiile pot fi adaptate nevoilor locale și parteneriatele pot fi gestionate prin eforturile părților interesate locale, inclusiv ale tinerilor.
Strategiile DLRC pot fi mai flexibile decât alte abordări
Rep.: Cum credeți că ar percepe autoritățile din Gorj acest tip de dezvoltare locală?
I.B.V.: Știu că autoritățile locale ar accepta acest tip de colaborare. Asta și pentru că, unele autorități publice sunt preocupate de faptul că delegarea anumitor decizii parteneriatelor locale poate spori complexitatea punerii în aplicare a DLRC. Cu toate acestea, DLRC a devenit mai simplă și mai versatilă datorită posibilității de a fi programată sub un singur “obiectiv tematic” și de a fi utilizată în același timp pentru a îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele economice, sociale și de mediu ale Strategiei Europa 2020. De asemenea, activitățile sprijinite în cadrul DLRC nu trebuie să fie legate de măsurile standard descrise în programe, atât timp cât sunt coerente cu obiectivele generale. Nu este necesar să se stabilească linii de delimitare stricte între fonduri, atât timp cât există sisteme pentru a se asigura că beneficiarii nu solicită rambursarea pentru aceleași cheltuieli din diferite surse ale UE.
Rep.: Ar ajuta acest tip de colaborare la rezolvarea problemei, de exemplu, a incluziunii sociale?
I.B.V.: Evident că da și nu numai rezolvarea acestui tip de probleme dintr-o comunitate. Este mai puțin cunoscut că, domeniul de aplicare a DLRC a fost extins pentru a permite strategiilor locale să se concentreze pe provocări precum incluziunea socială, schimbările climatice, segregarea romilor și a altor grupuri defavorizate, șomajul în rândul tinerilor, sărăcia în mediul urban, legăturile dintre zonele urbane și cele rurale etc. Deși abordarea DLRC a fost dezvoltată inițial în zonele rurale cu sprijinul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) și a fost aplicată ulterior în domeniul pescuitului și în zonele de coastă cu finanțare din partea FEP (Fondul European pentru Pescuit), în prezent există posibilitatea de a o extinde către domeniile abordate în mod obișnuit de FSE (Fondul Social European) și FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională). În acest sens, vor fi realizate adaptări ale modului în care sunt concepute strategiile, parteneriatele și zonele, tratate în capitolele 3 și 4 din ghidul respectiv. Mai mult, DLRC se bazează pe legăturile dintre sectoare și actori în moduri care au efecte multiplicatoare asupra dezvoltării locale și asupra programelor generale. Strategiile DLRC nu ar trebui să fie văzute ca “insule” separate de alte programe. Dimpotrivă, ele constituie, de asemenea, instrumente pentru îmbunătățirea rezultatelor din cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale și regionale și a strategiilor de dezvoltare urbană durabilă finanțate în temeiul articolului 7 din Regulamentul privind FEDR. Prin urmare, ele pot face parte din alte instrumente, inclusiv din investițiile teritoriale integrate (ITI), sau pot funcționa alături de acestea.
Rep.: Cum credeți că s-au stabilit strategiile DLRC?
I.B.V.: Strategiile DLRC rezultă adesea din probleme specifice sau aspecte de interes pentru o comunitate locală – cum ar fi declinul sectoarelor tradiționale precum pescuitul și agricultura, tinerii nemulțumiți, schimbările climatice, condițiile precare de locuit și serviciile deficitare. Avantajul DLRC este că permite luarea în considerare și abordarea unuia sau a mai multor aspecte în context local și mobilizarea tuturor politicilor relevante și a tuturor actorilor. Astfel se depășesc numeroase tipuri de limitări sau bariere pentru dezvoltarea locală, inclusiv: între diferite departamente locale, municipalități și administrații publice; între organizațiile locale publice, private și ale societății civile; între instituțiile locale și cele de nivel mai înalt precum administrațiile regionale și naționale și universități; între zonele cu probleme și zonele cu posibilități. Cu toate că DLRC permite persoanelor care se confruntă cu provocări să preia controlul, nu se așteaptă ca acestea să își rezolve toate problemele pe cont propriu. DLRC le permite să stabilească legături și să negocieze cu cei care sunt mai în măsură să acționeze. DLRC vizează inovarea și obținerea de rezultate care aduc schimbări de durată.
Rep.: Credeți că ar exista însă inițiativă din partea comunităților locale din Gorj pentru a pune umărul la dezvoltare locală?
I.B.V.: Cum să nu existe, există, însă primul pas implică de regulă consolidarea capacităților și a resurselor comunităților locale pentru ca aceasta să preia inițiativa. DLRC poate fi utilizată, de asemenea, pentru a acoperi unele investiții la scară mică, care sunt o condiție prealabilă pentru inovarea și dezvoltarea ulterioară. Cu toate acestea, astfel de investiții sunt, în general, un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Abordarea participativă, implicând mai multe părți interesate, a DLRC conduce la un alt mod de a privi provocările, bazat pe “cerere” sau pe “necesități”, care creează legături între experiența utilizatorilor și cunoștințele mai specializate ale diferitelor tipuri de furnizori. DLRC poate trece dincolo de “suspecții obișnuiți” pentru a genera idei noi și a finanța micile “semințe” și proiecte-pilot necesare pentru testarea acestora în practică. Atunci când au succes, astfel de proiecte pot antrena, de asemenea, mai multe fonduri generale private și publice.
(Va urma)
A consemnat Anamaria Stoica
Cititorii interesați de alte informații legate de noțiunea DLRC (Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității), prezentată mai sus, pot adresa întrebări pe e-mailul redacție@gorjeanul.ro
