Dr. Bogdan Niculescu: „Performanța se face cu plăcere, ambiție și, mai ales, cu sacrificii!”

Dr. Bogdan Niculescu este medicul șef al Secției Ortopedie – Traumatologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Târgu-Jiu. Absolvent al Universității de Medicină din Timișoara, Niculescu a ales să profeseze în Gorj. După ce și-a făcut rezidențiatul la o clinică din Timișoara, a fost, timp de 4 ani, medic specialist la Spitalul Orășenesc de Urgență Târgu-Cărbunești, actualmente fiind medic primar ortopedie traumatologie la SJU Târgu-Jiu, dar și cadru didactic la Universitatea „Constantin Brâncuși”. Deși are un program încărcat, având activitate și la cabinetul său privat, medicul Bogdan Niculescu face tot posibilul să petreacă timp și cu familia, fiul și soția ocupând un loc special în viața sa. Despre toate acestea și despre secretele ce stau la baza performanței în carieră, ne-a vorbit chiar dr. Bogdan Niculescu, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului nostru.

Reporter: Cât de dificil este să fii şef de secţie într-un spital judeţean cum este cel de la Târgu-Jiu?
Dr. Bogdan Niculescu: Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu este cel mai important spital din Gorj, în care se tratează o patologie vasta și de cele mai multe ori este punctul final în care se opresc pacienții. A fi șef de secție înseamnă o onoare și, în același timp, o mare răspundere pentru că porți responsabilitatea din punct de vedere managerial a tot ceea ce ține de secția respectivă. Bineințeles că, din punct de vedere medical, fiecare medic răspunde de actul medical pe care-l desfășoară, dar la nivel de secție activitatea trebuie să se desfășoare cât mai aproape de ideal, iar rolul șefului de secție aici intervine și anume să medieze relațiile între colegi și să creeze un climat favorabil desfășurării unui act medical performant.
Rep.: Care sunt cele mai mari provocări cărora a trebuit să le faceţi faţă, în ultimii ani?
Dr. Bogdan Niculescu: Una din marile provocări a fost introducerea unor tehnici noi la nivelul județului, precum intervențiile artroscopice, ligamentoplastiile sau endoprotezarea, deoarece a trebuit regândit întregul sistem începând de la blocul operator până la aparatura medicală chiar și personalul medical, care a trebuit să preia, din mers, noile tehnici și să le aplice. O altă provocare a fost modalitatea de finanțare din altă sursă decât spitalul pentru reabilitarea secției, un lucru destul de dificil în contextul economic actual.
Rep.: În contextul actual, care credeţi că ar fi soluţia optimă pentru rezolvarea problemei gărzilor medicilor?
Dr. Bogdan Niculescu: În primul rând, ar trebui ca ministerul să emită un ordin de ministru sau o lege care să plătească gărzile suficient de bine cât să motiveze medicii să facă aceste gărzi. De asemenea, în ceea ce privește obligativitatea efectuării acestor gărzi nu cred că este util a lăsa medicul să decidă câte gărzi dorește să efectueze. Medicul șef de secție are obligativitatea asigurării unui serviciu de gardă, dar această continuitate trebuie asigurată cu medicii încadrați pe secția respectivă pentru a putea fi supravegheat pacientul în mod corespunzător pe toată durată internării. Altfel, un medic din exterior va interna și opera în urgență pacientul, iar medicul angajat ar trebui a doua zi să îngrijească pacientul până la externare, un lucru total anormal.
Rep.: Cum se prezintă în cifre activitatea secţiei pe care o conduceţi?
Dr. Bogdan Niculescu: Avem un număr mediu de aproximativ 200 de internari pe lună, 50 de internări de zi, 120 de intervenții chirurgicale lunare și în jur de 500 consultații în Ambulator, pe lună. Numărul de endoproteze este în jur de 130 pe an de șold și genunchi, iar numărul de intervenții artroscopice este în jur de 300 pe an.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale pacienţilor care ajung la dumneavoastră?
Dr. Bogdan Niculescu: Cele mai frecvente afecțiuni sunt de departe cele degenerative. Artrozele sunt frecvente (gonartroza, coxartroza), dar în ultimul timp sunt din ce în ce mai frecvente afecțiunile coloanei vertebrale. Nu toate se operează, multe se tratează medicamentos sau cu fizioterapie, dar factorii de mediu (umezeala, frigul) și componenta genetică și-au pus amprenta pe populația județului nostru. Dintre afecțiunile traumatice, cele mai frecvente sunt fracturile de șold la vârstnici, care dacă nu se operează au un prognostic nefavorabil, și afecțiunile sportive la persoanele tinere care sunt din ce în ce mai frecvente.
Rep.: Ce buget ar fi necesar pentru ca activitatea să se poată desfăşura „ca la carte” şi să dispară lista de aşteptare pentru proteze?
Dr. Bogdan Niculescu: Un buget estimativ cam dăm la începutul fiecărui an, dar e greu să se țină cont de el. Avem cam 100 de persoane pe listele de așteptare pentru endoproteze și cam 10 persoane pentru ligamentoplastii. Sunt persoane care nu doresc să meargă în alte spitale să facă aceste intervenții chirurgicale din motive diverse și preferă să aștepte. Unele persoane sunt chiar de 2-3 ani pe listă, dar totul depinde de fondurile pe care Casa de Asigurări de Sănătate reușește să le acopere. S-au făcut progrese mari în ultimii ani, în privința finanțării; la început am plecat de la o sumă de 10.000 RON pe an, pentru ca acum să ajungem la 250.000 de RON pe an, ceea ce este extraordinar. Dar tot nu e o sumă suficientă, care să acopere necesarul și listele de așteptare. Ideal ar fi ca sumele să fie repartizate spitalelor pe baza listelor de așteptare și cineva de la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate să verifice aceste liste.
Rep.: Secţia Ortopedie-Traumatologie este o secţie model în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu. Cum aţi reuşit să o aduceţi la acest nivel?
Dr. Bogdan Niculescu: Mă bucur dacă o considerați o secție model. Mai avem mult de lucrat pentru a fi model. Deocamdată am lucrat numai la partea cosmetică (igienizare, condiții hoteliere). Pentru a fi model trebuie lucrat și la partea umană și aici mă refer atât la personalul medical, cât și la pacient. Dorința mea este ca pe viitor personalul medical să aibă un comportament adecvat față de pacient, iar pacientul trebuie să înțeleagă că, pe lângă drepturi, are și obligații și anume: să nu distrugă ceea ce găsește în saloane, să respecte programul de vizită și să existe un respect reciproc care este benefic ambelor părți.
Rep.: Ce v-aţi propus pentru viitor, pe plan profesional, vizavi de secţia pe care o conduceţi şi nu numai?
Dr. Bogdan Niculescu: Pe viitor doresc să completez personalul medical și să extindem, împreună cu colegii, gama de intervenții chirurgicale atât cât se pot efectua la nivel de spital județean în condiții de siguranță. Noi putem asigura servicii medicale de nivel mediu către superior în deplină siguranță, urmând a lăsa clinicilor de excelență patologia dificilă care necesită o pregătire și o aparatură suplimentară.
Rep.: Tot mai mulţi medici tineri aleg să profeseze în străinătate. Credeţi că aţi putea convinge un medic să rămână în ţară?
Dr. Bogdan Niculescu: Cu siguranță da! Vor rămâne dacă vor avea condiții de a face performanță și dacă vor fi stimulați de sistem și implicit de șeful de secție să se dezvolte și să practice corect meseria. Trebuie susținuți, stimulați și mai ales respectați pentru ca startul pe care o să-l aibă va conta enorm în cariera lor viitoare. Un început timorat, fără susținere și, mai ales, cu reproșuri va duce la acumulare de frustrări, ceea ce va avea ca și consecință alegerea unei cariere în străinătate, pentru că acolo sistemul le permite să practice meseria cu demnitate.
Rep.: Ce părere aveţi despre sistemul medical românesc? Ce aţi schimba la el?
Dr. Bogdan Niculescu: Este un sistem învechit, care nu îți dă foarte multe șanse de a te dezvolta începând din rezidențiat și până când ajungi să profesezi singur, pe parafa proprie. Există puține școli care să te învețe medicină și acelea au fost făcute de profesori care au fost pasionați să creeze școli. După ce termini rezidențiatul, cu prea puțină experiență ajungi într-un sistem cu lipsuri multe și dacă nu ai și puțină șansă, e posibil să te pierzi definitiv. Marele meu noroc este că am făcut rezidențiatul în clinica profesorului Poenaru din Timișoara, un profesor cu o viziune aparte și un colectiv deosebit, unde am văzut ce înseamnă și performanța și disciplina și unde am înțeles că în fața medicului se află întotdeauna un om care-și pune toate speranțele în tine. Aș schimba totul, începând de la modul de formare al rezidenților până la modul de achiziție public, inclusiv modul de angajare a personalului.
Rep.: Pe dumneavoastră ce v-a motivat să alegeţi această profesie şi această specialite?
Dr. Bogdan Niculescu: Medicină am vrut să fac dintotdeauna, probabil o influență au avut părinții, la început, iar ulterior nu am mai putut eu să mă gândesc la altceva. Specialitatea ortopedie am ales-o deoarece am avut o înclinație de mic către partea tehnică, iar majoritatea stagiilor de vară le făceam pe secția de ortopedie.
Rep.: Ce v-a determinat să veniţi la Târgu-Jiu?
Dr. Bogdan Niculescu: Soția mea este din Târgu-Jiu, iar după terminarea rezidențiatului, nefiind locuri disponibile în vreun spital mai mare, am ales Spitalul Târgu Carbunești pentru că managerul de acolo mi-a oferit condiții optime să încep o activitate în specialitatea ortopedie. Dânsul este un manager, de asemenea, cu viziune și a știut cum să stimuleze performanța; după cum am spus e important în viață să ai șansa să întâlnești oamenii potriviți. Am profesat acolo 4 ani, timp în care am făcut cam tot ce învățasem în Timișoara, acel spital a fost locul de plecare și locul unde am făcut trecerea de la rezidențiat la medic specialist.
Rep.: Nu v-ar fi plăcut să profesaţi la Timişoara, spre exemplu? Ştiu că aveţi prieteni medici acolo…
Dr. Bogdan Niculescu: Ortopedia din Timișoara este foarte dezvoltată, iar colegii sunt deosebiți. Mi-ar fi plăcut să rămân acolo, dar, după cum v-am spus, în momentul respectiv nu existau posturi în Clinicile de ortopedie din Timișoara. Nici nu am insistat foarte mult pentru că, în cei 6 ani de rezidențiat, mi-am dat seama că nu voi putea profesa acolo și nu îmi făcusem speranțe foarte mari. Avantajul unui oraș mare este că îți oferă o cultură aparte, o educație corespunzătoare pentru copil și șansa de a excela în profesie. Condiția esențială este să reușești să găsești un loc potrivit pentru tine acolo, ceea ce în cazul meu nu a fost să fie.
Rep.: Activitatea profesională actuală vă oferă satisfacţiile la care visaţi când aţi intrat la Medicină?
Dr. Bogdan Niculescu: Cu siguranță da! Încă de când am intrat la Medicină mi-am dorit să lucrez la patul bolnavului și nu în cercetare sau altceva. Mi-am dorit să interacționez cu pacientul, să vad rezultatele tratamentului meu și, mai ales, să contribui atât cât pot la ușurarea suferinței pacientului.
Rep.: Dacă ar fi să o luaţi de la început, tot pentru Medicină aţi opta? De ce?
Dr. Bogdan Niculescu: De multe ori spun că nu aș mai opta pentru Medicină. Este stresant, este foarte solicitantă și, mai ales, de multe ori ești obligat să alegi între timpul petrecut cu familia și timpul petrecut la spital. De multe ori te gândești dacă se merită să faci asemenea concesii în viață, dar dacă ai ales să mergi pe această cale, atunci cu siguranță trebuie să îți dedici majoritatea timpului spitalului.
Rep.: Sunteți unul dintre cei mai solicitaţi medici; în plus, mai sunteţi şi şef de secţie şi aveţi activitate şi la cabinet. Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
Dr. Bogdan Niculescu: Dimineața mă trezesc la 6.30 pentru a fi la spital la 7.30. La ora 8.00 este raportul de gardă, urmat de vizită și consultații. În jurul orei 9.00 încep intervențiile chirurgicale până la ora 14.00. Începând cu ora 15.00 merg la cabinetul privat de 2 ori pe săptămână până la ora 19.00 după care mă reîntorc la spital la contravizită. Cam așa arată o zi standard în care nu sunt ședințe sau alte activități caritabile pentru care îmi mai fac timp câteodată.
Rep.: În puţinul timp liber pe care îl mai aveţi, ce vă place să faceţi?
Dr. Bogdan Niculescu: Păi îmi place să mă plimb cu bicicleta, să lecturez cât pot de mult și să petrec cu copilul atât cât reușesc.
Rep.: Ce hobby-uri aveţi?
Dr. Bogdan Niculescu: Îmi place sportul, ascult muzică și câteodată mai vizionez un film.
Rep.: Având şi soţia medic, v-aţi gândit să vă orientaţi şi fiul tot spre Medicină?
Dr. Bogdan Niculescu: Am de gând să-l las să aleagă ce meserie dorește. Medicina trebuie făcută din plăcere și să ai vocație pentru așa ceva. Sunt mulți medici care au făcut medicină din diverse motive, însă aceia niciodată n-au făcut performanță. Performanța se face cu plăcere, ambiție și, mai ales, cu sacrificii. Poți să fii un medic bun, dar dacă nu ai aceste 3 “ingrediente” nu o să excelezi niciodată.
Rep.: Cum vedeţi viitorul sistemului sanitar?
Dr. Bogdan Niculescu: Viitorul sistemului sanitar nu o să fie foarte bun dacă se continuă în aceeași direcție. Aparatură și materiale sanitare se pot cumpăra, însă factorul uman e important să existe. Trebuie stimulat personalul medical să rămână în țară și să facă performanță. O populație sănătoasă și aptă de muncă duce la dezvoltarea unei regiuni.
A consemnat Minodora Sucea