Oraşul Arenys de Munt, din nord-estul Spaniei, a votat cu peste 96 la sută în favoarea independenţei Cataloniei într-un referendum local contestat şi simbolic, organizat duminică de o platformă cetăţenească separatistă. Scrutinul, cu o valoare pur orientativă, a fost urmărit cu atenţie de presă şi politicieni, în timp ce Catalonia este în aşteptarea verdictului unui Tribunal constituţional privind statutul său de autonomie extinsă, adoptat în 2006.
Dintre cei 2.671 de locuitori care au participat la scrutin, din cei 6.500 ai oraşului, 96,2 la sută (2.568) au răspuns „da” la întrebarea: „sunteţi de acord ca (regiunea) Catalonia să fie un stat suveran, social şi democratic, integrat în Uniunea Europeană?”, au declarat duminică seara organizatorii.
Acest referendum simbolic a fost organizat într-un local privat, după ce un judecător din Barcelona a interzis organizarea acestuia într-o sală aparţinând municipalităţii, cum era iniţial prevăzut.
Magistratul a stabilit că acest referendum este ilegal în baza articolului 92 al Constituţiei Spaniei, care dispune că doar regele, la propunerea Guvernului, şi în urma acordului Parlamentului, poate convoca un referendum de acest fel, municipalităţile fiind autorizate să organizeze doar consultări populare asupra unor subiecte exclusiv locale.
Sute de separatişti, între care mulţi erau sosiţi din alte localităţi, au susţinut acest referendum. Aproximativ 60 de militanţi ai unei formaţiuni de extremă-dreapta, sosiţi cu autocare şi escortaţi de poliţişti, au manifestat împotriva acestei consultări populare, scandând „Catalonia este Spania”.
Potrivit cotidianului El Pais, sentimentele separatiste continuă să se intensifice în Catalonia, 19 la sută din populaţia regiunii pronunţându-se pentru autoguvernare, potrivit sondajelor recente, faţă de 13,6 la sută în 2005.
Preşedintele clubului de fotbal FC Barcelona, Joan Laporta, a declarat la rândul său vineri, cu ocazia sărbătorii naţionale catalane, că ar vota „da”, dacă ar putea, la acest referendum.
Scrutinul a avut loc în timp ce regiunea prosperă cu şapte milioane de locuitori aşteaptă un verdict al Tribunalului constituţional privind legitimitatea noului său statut de autonomie extinsă, adoptat în 2006. Potrivit El Pais, majoritatea judecătorilor acestui tribunal ar declara neconstituţionale mai multe aspecte ultra-sensibile din acest statut, printre care definirea în preambul a Cataloniei ca „naţiune” şi obligaţia ca locuitorii săi să ştie limba catalană. Majoritatea partidelor catalane, în special cele naţionaliste şi separatiste, au anunţat că vor considera drept casus belli asemenea decizii ale Tribunalului.
Aceasta va pune în dificultate Guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero, care este la originea reformei statutului catalan şi care are nevoie de sprijinul partidelor catalane în Parlamentul de la Madrid.
Selecţie Daniela Scafeş
