Facultatea de Sculptură a Universităţii ”C. Brâncuşi” Târgu Jiu a murit!
Trăiască Tabăra de Sculptură „Acasă la Brâncuşi” -13 octombrie 2013, Peştişani –Hobiţa
Nici pe deparete nu se poate zice că autorităţile judeţului sau ale comunei Peştişani au făcut ceva – în cei 23 ani de aşa zisă democraţie – pentru păstrarea memoriei Titanului de la Hobiţa – sculptorul de geniu Constantin Brâncuşi. Ce-am aflat e groaznic. Şi-ţi vine să te iei cu mâinile de păr. Dacă-l ai!
Desfiinţarea Facultăţii de sculptură a UCB Târgu Jiu – ca realizare a Rectorului prof.univ.dr. Moise Bojincă
De ani mulţi, a existat o Facultate de arte plastice a Universităţii „C. Brâncuşi” Târgu Jiu, cu multe promoţii ce aveau profil pedagogic şi abia în ultimii ani se înfiinţase una de sculptură. Sigur, în Urbea lui Brâncuşi s-ar fi impus, chiar din start, crearea unei Facultăţi de sculptură. Că doar acela care-a plecat la Paris, pe jos, în 1904, n-a fost inginer, electrician, zidar, miner ori profesor de educaţie fizică precum fostul prefect Liviu Andrei. Activist UTC nu putea fi Bădia Costăin că nu se inventase comunismul pe atunci. Cu chiu, cu vai, se scremuse o asemenea facultate. Ce-şi avea rostul ei.
La instalarea ca Rector a prof.univ.dr. Moise Bojincă, existau voci care afirmau că acesta va distruge Universitatea „C. Brâncuşi” Târgu Jiu. Ajutat şi de Adrian Gorun, rămas Preşedinte al Senatului Universităţii. Cu un cuvânt greu de spus în administrarea treburilor UCB. Eu unul, nu puteam să cred aşa ceva nici în ruptul capului. Gorjeanul anunţase că pe prof.univ.dr. Ion Mocioi l-a aruncat ca pe-o măsea stricată acelaşi impetuos şi ranchiunos Rector. Că de, Ion Mocioi mai avea şi păcatul de a-şi fi luat doctoratul în Coloana Infinită încă de prin anul 1970. Mai scrisese vreo 8-9 cărţi de căpătâi despre Costăin de la Hobiţa şi trece drept cel mai valoros şi prolific brâncuşiolog. Astea sunt chestii de neiertat. Dar să desfiinţezi o facultate de sculptură, taman când primul ministru al ţării, Victor Ponta, este şi Deputat de Târgu Jiu, iar prof.univ.dr. Mihnea Costoiu, alt târgujian, deţine portofoliul de secretar de stat la Învăţământul universitar şi Cercetare în ministerul Educaţiei mi se pare că-i prea de tot. Şi totuşi, Rectorul prof.univ.dr. Moise Bojincă este –că vrea, că nu vrea – groparul unei facultăţi ce ar fi putut fi fala Gorjului. N-a fost să fie!
Fără contract de muncă, doar exmatriculatul Turcitu!
Mai împăciuitor, lectorul univ.dr. Vasile Fuiorea susţine că facultatea s-a desfiinţat şi din lipsă de studenţi. Are ca propunere de viitor înbfiinţarea unei Facultăţi de design, cu reală cerere pe piaţa muncii. Până atunci, universitarul Vasile Fuiorea va preda Istoria artelor la alte facultăţi şi rămâne în schema UCB. Ca şi conf.univ.dr. Ion Popescu-Brădiceni, care va susţine cursuri de limba franceză la Facultatea de Educaţie Fizică şi, de ce nu, poate şi la Facultatea de Filologie. Fiind unul dintre cei mai valoroşi profesdori de franceză, alături de prof.univ.dr. Lazăr Popescu, înlăturat mai demult de fostul Rector, Adrian Gorun.
Cum schema Facultăţii de Sculptură era cu personal puţin, singurul căruia i s-a desfăcut contractul de muncă este Marius Turcitu, întrucât fusese exmatriculat de la doctorat!
Deschiderea Taberei de sculptură „ACASĂ LA BRÂNCUŞI” – 2013!
Într-un anonimat total, fără culturnici de la Târgu Jiu, deşi un parteneriat public-privat se putea realiza, duminică, la Peştişani a debutat prima ediţie a unei Tabere de sculptură în întregime privată botezată inspirat „ACASĂ LA BRÂNCUŞI”. Şi, pe cheltuiala omului de afaceri Vasile Brâncuşi s-a oferit unor artişti –şase la număr – şansa creării unor opere în lemn. Trunchiurile de stejar au fost aduse de juristul Silviu Tivig, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri „Valea Bistriţei” Peştişani, deşi cu fapta asta se laudă un alt consătean.
Însoţiţi de Theodor Dădălău, cei şase artişti şi-au văzut şi ales fiecare trunchiul de copac, de esenţă tare –stejar, din care vor dăltui, preţ de o săptămână, fiecare Opera sa. Directorul Taberei este renumitul pietrar şi sculptor târgujian Ilie Alexandru, ajutat de adjuntul sau codirectorul Decebal Crăciun, un sculptor în lemn excepţional. Mai participă la această tabără internaţională de sculptură ieşeanca Ana-Maria Năgară, Florin Hutium (Târgu Jiu), harghiteanul Kolumban-Antal Jozsef, sculptor înscris la un Masterat în cadrul Academiei de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, cu o temă tocmai legată de sculptura în lemn.
2013 – Anul lemnului, 2014 – Anul marmurei!
Se ştie că lemnul e mai uşor de modelat şi stăpânit, dar mai puţin rezistent. Aşa se face că Decebal Crăciun a venit dotat cu un ulei special pentru conservarea lucrării domniei sale. Numai că se impune ca anual să se acţioneze pentru păstrarea naturaleţei şi conservării operelor sculpturale în lemn, ce se realizează în spaţiosul teren din preajma Pensiunii „Casa Brâncuşi” din Peştişani.
Este şi motivul pentru care Theodor Dădălău, un fel de mâna dreaptă şi consultant al făuritorului acestei tabere – ce se vrea de durată, “ACASĂ LA BRÂNCUŞI” -, împreună cu Nicolae Nicolcioiu- fost viceprimar şi om de iniţiativă, s-au deplasat deja în judeţul Hunedoara ca să antameze marmura pentru ediţia a II-a a Taberei internaţionale de sculptură „ACASĂ LA BRÂNCUŞI”.
La anul, adică în 2014, sculptorii celei de-a doua ediţii a Taberei Internaţionale vor lucra numai în marmură.
Iată că dacă Facultatea de Sculptură a UCB a murit, tabăra există. Chit că anterior mai funcţionaseră doar două ediţii naţionale prin anii ‘80, în Zăvoiul Bistriţei, la Hobiţa.
N. Roşca
