Un nou început de transhumanţă – Urcatul oilor la munte – Novaci 2022

1544

An de an, la mijloc de Florar, Ținutul Jiului de Sus găzduieşte cunoscuta manifestare pastorală „Urcatul oilor la munte”, cu o largă participare a crescătorilor de ovine de pe ambii versanţi ai munţilor dintre Jiu şi Olt. În judeţul nostru nucleul acestor manifestări este oraşul Novaci unde pe lângă măsurarea laptelui şi plecarea ciobanilor spre pajiştile alpine au loc parade ale portului popular specific, programe artistice susţinute de formaţii cu specific mocănesc atât din Gorj cât şi din judeţele învecinate, concursuri specifice, renumitele curse de măgari precum şi mese cu produse specifice activităţilor păstoreşti.
Şi în acest an autorităţile locale în frunte cu primul gospodar al urbei depun eforturi pentru ca organizarea activităţilor prevăzute a se desfăşura cu această ocazie să fie impecabilă.
Păstoritul este o activitate tradiţională pentru zona submontană gorjeană ce a contribuit la lărgirea teritoriilor de păşunat şi la crearea unor noi drumuri de transhumanţă. Şi în vechile documente sunt consemnate date referitoare la această activitate:
În anul 1831 în Plaiul Novaci s-au inventariat 107000 oi transhumanțe pentru ca în anul 1836 numărul să crească la 194000. Acestea constituite în turme şi având ciobani şi baci proprii aparţineau în majoritate unor centre pastorale transilvane din Poiana Sibiului, Sălişte, Rod, Sebeş, Sibişel şi Grădişte. Numărul oilor novăcenilor veniţi în Plaiul Novaci era mai redus în acea perioadă (27000 oi în anul 1831). Concomitent cu aceste activităţi pastorale începe şi procesul de penetrare a populaţiei transilvănene spre ramura sudică a Parângului în perimetrul Novaci-Polovragi fapt ce avea să confere aşezărilor gorjene submontane o fizionomie specifică Ardealului atât la construcţia locuinţelor cât şi în port, tradiţii şi obiceiuri.
Aşezat pe malul Gilortului, sub tâmpla Parângului, la o altitudine de 600 m oraşul Novaci se bucură de o climă blândă, ferită de curenţi atmosferici şi având un aer curat şi puternic ozonat. Localitatea constituie şi un atrăgător loc de popas pentru cei dornici să pornească spre crestele Parângului, spre Rânca dar şi mai departe pe Transalpina (DN 67 C) către Obârşia Lotrului de unde se deschid o serie de trasee turistice (de fapt foste căi de transhumanţă) către obiective turistice din munţii Şureanu, Cindrel şi Lotrului.
Transalpina ce leagă localităţile Novaci şi Sebeş prezintă o particularitate aparte: în Pasul Urdele (2145 m) sau Trecătoarea Norilor cum mai este cunoscut de către ciobani şi montaniarzi se atinge punctul cel mai înalt situat pe un drum din România şi nu pe Transfăgărăşan cum greşit apare în unele lucrări unde punctul de maximă altitudine „abia” atinge cota de 2042 m datorită tunelului în lungime de 887 m ce străpunge masivul montan dintr-o parte în cealaltă.
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here