Un intelectual autentic, Marin I. Arcuş, animator cultural, documentarist, publicist, reporter, prozator

448

Am primit zilele acestea o carte care ne-a stârnit interesul şi curiozitatea, volum trimis de profesorul de limba şi literatura română şi muzică Marin I. Arcuş, absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatură Română a Universităţii Bucureşti şi a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din capitală, o minte luminată a Rădineştilor, un nume cu renume printre gorjeni, „Înalt, un blond reuşit, cu ochii albaştri, cu linii armonioase ale trupului, un tip charismatic, cu faţa mereu surâzătoare, o privire blândă, prietenoasă” aşa cum îl caracteriza în prefaţa cărţii Constantin Ungureanu, fostul său coleg de la Şcoala Pedagogică Mixtă Craiova.

Profesorul Marin I. Arcuş este animatorul tuturor activităţilor culturale din localitatea gorjeană Rădineşti, a înfiinţat, sprijinit de elevii săi, de colegi şi de bătrânii satului, Muzeul Satului Rădineşti, conduce Corala din localitate, obţinând numeroase premii, înfiinţează Societatea Cultural Ştiinţifică „Rădineşti-Gorj”, fiind preşedintele acesteia, este redactor-şef al revistei anuale „Interfluvii”, care este înregistrată la Biblioteca Academiei Române, a iniţiat şi a condus acţiunea de sărbătorire a unei jumătăţi de mileniu de la atestarea documentară a Rădineştilor.
Pentru munca depusă pe ogorul culturii gorjeneşti primeşte premii (1997), diplome (2003), trofee (2007) de la instituţiile culturale din Gorj.
Marin Arcuş publică articole interesante în ziare şi reviste, iar în anul 1997 debutează editorial cu monografia „Sate de moşneni la izvoarele pârâului Plosca”.
În anul 2006, la Editura Scrisul Românesc din Craiova, vede lumina tiparului „Graiul locuitorilor din Rădineşti-Gorj”, prefaţată de profesorul universitar Dumitru Ivănuş, o monografie lingvistică din care se observă calităţile autorului de fonetician, fonolog, gramatician, de maestru al cuvântului.
În anul 2008, la aceeaşi editură din Craiova îi apare cartea „Ipostaze”unde putem citi cu plăcere eseuri despre muzică şi muzicieni, literatură şi artă, notaţii şi medalioane cu intelectuali din Rădineşti, creaţii poetice  etc.
În cartea memorialistică „Drum prin vremuri”, Editura Sitech, Craiova, 2011, autorul descrie viaţa sa de la strămoşi până astăzi, drumul parcurs de autor pe cărările vieţii şi ale destinului.
Editura Sitech din Craiova îi publică lui Marin Arcuş şi colaboratorului său, în anul 2012, „Monografia Şcolii Gimnaziale Cornelius Radu Rădineşti”.
Cartea trimisă nouă cu dedicaţie „Oameni & întâmplări~Temă cu variaţiuni~” apare în acest an la Editura Sitech din Craiova şi este o lucrare din care se observă calitatea de publicist a autorului şi este alcătuită din eseuri, reportaje, medalioane, note de călătorie, proză scurtă, unde realitatea se împleteşte cu ficţiunea.
Stârneşte interesul cititorului medalionul dedicat marelui om politic gorjean Gheorghe Tătărescu (1886-1957), fost, de două ori, premier al României în anii de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial, care a venit la Rădineşti să constate o alunecare de teren ce punea în pericol vieţile oamenilor locului, să-i ajute cu bani, mai ales pe cei săraci şi nevoiaşi, să doneze bani pentru terminarea construirii şcolii din sat.
În alte medalioane sunt creionate figurile renumitului muzicolog George Bălan, mentorul autorului de la Conservatorul bucureştean, cea a poetului, publicistului şi dascălului Haralambie Bodescu, un om de omenie şi cu un caracter nobil, coleg cu subsemnatul la Liceul Cărbuneşti (1962-1966), dar care a fost chemat prea devreme în Împărăţia lui Dumnezeu.
marin arcusCu un talent remarcabil sunt schiţate profilurile părintelui-profesor doctor Alexie Buzera, muzician de excepţie, cel al lui Dumitru Bădescu, un avocat de Argeş, născut la Rădineşti, care a trecut din lumea cu dor (cum zice folcloristul) în cea fără dor.
Marin Arcuş se documentează cu rigurozitate şi aduce date noi despre evadarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej din Lagărul de la Târgu-Jiu, date reţinute de la omul de serviciu al şcolii din Seaca (în 1957 era secretar de partid) şi de la Goangă (Radu Vasile) din Obârşia, un sat învecinat cu Piscoiu.
Autorul scoate în evidenţă aspecte social politice din România postbelică, notând cum a fost torturat preotul Radu I. Gheorghe din satul Bibuleşti pentru că nu şi-a achitat cotele obligatorii, cum securitatea ne urmărea peste tot cu ajutorul unor cozi de topor din sat, cum a dispărut satul tradiţional prin înfiinţarea gospodăriilor agricole colective, când prostia era ridicată la rang de valoare. Chiar astăzi, prostul şmecher, descurcăreţ se realizează fără prea mari eforturi, în detrimentul celor cinstiţi şi cu frică de Dumnezeu.
În carte mai găsim oameni şi întâmplări din vremurile trecute, despre boierul Ilie Bibulescu, despre învăţătorul Alexandru Pârvulescu.
Realitatea este convertită în ficţiune („Comoara”, „Un evadat”) dându-ne impresia că faptele sunt adevărate.
Marin Arcuş, maestrul construcţiei frazei, integrează cu dibăcie în context maxime şi cugetări, de preferinţă latineşti, idei, sintagme, vocabule.
Dacă ar trebui să sintetizăm, am releva faptul că Marin I. Arcuş, profesorul cu dublă specialitate (limba română şi muzică), astăzi pensionar, este animator cultural, documentarist, publicist, reporter, prozator, un intelectual autentic, vertical şi modest, un apostol al neamului.
De aceea recomandăm să-l vizitaţi la muzeul din Rădineşti, să staţi la taifas pentru a-i cunoaşte preocupările, să-i lecturaţi cărţile apărute, să-l aveţi ca model în această epocă a globalităţii, reţinând ideea că „Cel mai bun este un nume bun decât avere multă şi voi, dacă veţi fi binefăcători şi darnici, numele vostru bun se va lăţi în lume”(Învăţăturile lui Neagoe Basarab).
Profesor, Gheorghe Sinescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here