Apariţia cărţii „Freamătul gândurilor de ieri” este un eveniment care va lăsa amprente definitive, în sensul bun al cuvântului, în memoria colectivităţii de copii deosebiţi ai municipiului Motru. Mihaela Alexandra a depăşit momentul de maximă implicare sufletească anul trecut, atunci când, cu o maturitate surprinzătoare pentru vârsta ei, s-a decis să aducă gândurile din înaltul şi nepătrunsul minţii în faţa ochilor lumii.
Gândurile Mihaelei sunt mult prea profund pentru un copil de 15 ani şi sunt mult prea clare pentru cineva care ar încerca să se lanseze în vârtejul poeziei. Ele sunt un filon autentic, mai ales că toate elementele care participă în jocul suav al ideilor trăiesc într-o 
metamorfoză complexă. Mihaela Alexandra şi-a lansat cartea în prezenţa profesorilor ei de filologie, a părinţilor şi a colegilor, cu o modestie greu de explicat. Părea apăsată de o responsabilitate titanică dar vorbea cu o naturaleţe pe care am găsit-o şi în versuri, acolo unde mama devine un univers, unde un bătrân scrie singurei fiice două versuri care devin o cale de meditaţie, dar şi un vitraliu al drumului nesfârşit. Nu vă spun mai mult despre versuri. Eu le-am citit şi vă sfătuiesc pe toţi să o faceţi pentru că veţi găsi acolo ceea ce căutaţi: un răspuns profund la întrebările timpului venit din puritatea şi candoarea unui copil. Familia Constantinescu are trei copii. Fiica cea mare, un mare talent în muzică, profesoară la Cluj; băiatul, un campion olimpic al matematicilor; şi fata cea mică, al cărei demers în versuri a fost precedat de cel puţin două în proză. Poate de aceea şi titlul legat de frământări, pentru că proza nu a văzut încă lumina tiparului. Pe vremuri, în uscătoria de lângă apartamentul familiei Constantinescu, era redacţia ziarului „Oglinda Gorjului”, unul dintre ziarele editate de Teodor Abagiu. Micuţa Mihaela venea să ia ziarul pentru tata. Acum mica domnişoară are sfioşenia fetiţei de atunci iar editorul cărţii de versuri, o carte cu adevărat reuşită, este acelaşi Teodor Abagiu, care şi-a împlinit o datorie de suflet, aşa cum a şi recunoscut la lansare, surprins şi el de maturitatea uluitoarei apariţii lirice a Mihaelei. Ne aflăm în faţa unui fenomen căruia se cuvine să-i urăm noroc şi glorie pe tărâmul literar.
Constantin Bunilă
