Un adevărat REGAL – Simpozionul Naţional „Brâncuşiana”

160

DSCN5223Ceea ce, la început, părea o manifestare omagială şi comemorativă, în acelaşi timp, legată de scurgerea a 55 de ani de la ridicarea la Ceruri a Titanului de la Hobiţa – Constantin Brâncuşi, niţel cam îndrăzneaţă pentru Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, Simpozionul Naţional „Brâncuşiana”, ediţia I, Peştişani şi Hobiţa s-a dovedit până la urmă un adevărat REGAL.

Nu-i academicianul Eugen Simion, ne-a onorat acad. Grigore Brâncuşi

Orice s-ar spune, preşedintele Fundaţiei “Casa Brâncuşi-Hobiţa”, prof.univ.dr. Moise Bojincă, a depus eforturi aproape supraomeneşti. A făcut două drumuri la Bucureşti, spre a-i invita personal pe academicienii Eugen Simion şi Dumitru Radu Popescu. Ba chiar s-a amânat cu o lună de zile Simpozionul Naţional „Brâncuşiana”, întrucât în februarie zăpezile şi gerul făceau imposibilă deplasarea cu autoturismul a celor doi de la Bucureşti. Ca mai apoi, între cei doi oameni de cultură şi literatură să intervină niscaiva neînţelegeri. Omul Moise Bojincă a mai făcut al doilea drum, ca să discute personal cu fostul preşedinte al Academiei Române, criticul şi istoricul literar acad. Eugen Simion. Şi totuşi, n-a fost să fie. A sosit, la prima chemare, cel mai valoros lingvist român în viaţă, prof.univ.dr. Grigore Brâncuşi, şi domnia sa academician dar şi om de-al locului. Fiind născut la Peştişani, acum vreo 80 şi ceva de ani. Domnia sa a ţinut o prelegere de vreo 42 de minute, pe care nu ne permitem s-o rezumăm. Promitem, în schimb, ca vinerea viitoare să-i luăm un amplu interviu. Antamat deja. Dacă tot a venit pe-acasă, mai rămâne alături de sora domniei sale, distinsa Ioana Ceaureanu şi mai deapănă amintiri.

Recitalul dr. Matei Stârcea Crăciun

O enciclopedie ambulantă ar putea fi numit distinsul cercetător al Institutului de Antropologie “Francisc Rainer”, dr. Matei Stârcea-Crăciun. Limpezimea şi complexitatea vorbirii sale libere, ilustrate cu imagini pe un ecran al Centrului de Documentare şi Informare al Grupului Şcolar Industrial „C. Brâncuşi” Peştişani este uluitoare şi incredibilă. Greu de expus în cuvinte, încât la o nouă prezenţă va trebui neapărat filmat. casa-Brancusi-HobitaAlura sa de intelectual rasat, gesturile şi elocinţa ne-au cucerit pe toţi. La fiecare sculptură a marelui Brâncuşi are câte o poveste interesantă şi reală. Se cunoaşte că între iubăreţul Brâncuşi şi Margit Pogany a existat o frumoasă poveste de dragoste. Ei bine, pe furiş, Brâncuşi a realizat mai multe variante a ceea ce a rămas celebra „Domnişoara Pogany”. Iar domnul a conferenţiat cu atâta savoare încât ne-a povestit cum Madam Pogany, fiica unui doctor de origine maghiară a trecut prin Atelierul său şi, la un moment dat, a exclamat: „Asta sunt eu!”. La fel ca şi în alte cazuri, Brâncuşi făcea metafore pornind de la câte un subiect real. „Cuminţenia pământului” fiind, de fapt, un episod de bunătate arătat de El asupra istoriei spirituale a poporului român.

Brâncuşi şi Eminescu, în viziunea poetului Nicolae Dragoş

Oarecum întărind spusele antevorbitorului, poetul şi publicistul gorjean Nicolae Dragoş a glosat pe tema ideii perfecţiunii şi monumentalităţii în opera brâncuşiană. O operă influenţată şi de lecturile şi dragostea lui Brâncuşi pentru Marele nostru Poet Naţional Mihai Eminescu. Iar despre Ansamblul de la Târgu Jiu, Nicolae Dragoş susţine că „a fost o şansă pe care i-a dat-o divinitatea!”

Criticul Florin Rogneanu şi prozatorul Sorin Popescu

Actualul director al Muzeului de Artă Craiova, dr. Florin Rogneanu a trecut în revistă, cu ilustraţii, diverse expoziţii din ţară şi din străinătate pe care le-a vizitat ori chiar organizat. Ne-au plăcut remarcile domniei sale vizavi de diferenţele dintre denumirile în limba franceză ale lucrărilor marelui Brâncuşi, unde sunt denumiri de genul „Păsări în spaţiu” şi unele defectuoase traduceri în limba română, unde mai potrivite ar fi „Păsări în văzduh”. Domnul ministru Sorin Popescu, deţine în memoria sa afectivă întâmplări din familia tatălui domniei sale, dr. Adrian Popescu, târgujian get-beget, şi a adus o seamă de completări faţă de unele momente din viaţa şi lucrul sculptorului Brâncuşi la Târgu-Jiu. Ca un jurist de valoare, fiind preşedintele Consiliului Legislativ şi Redactor şef al Revistei Justiţiei, vă închipuiţi că prozatorul din domnia sa, autor a nenumărate cărţi, unele publicate – pe fragmente – în Gorjeanul, ştie ce spune. Are date cum unele lucrări de-ale lui Brâncuşi au fost scoase ilegal din ţară, în diferite momente tulburi din istoria recentă a României. Inclusiv imediat după groaznicul cutremur din 4 martie 1977.

Zenovie Cârlugea aduce Parisul mai aproape de lumea Gorjului

Graţie excelentelor relaţii ale prof.dr. Zenovie Cârlugea, bun prieten cu cercetătoarea pariziană de origine română Doina Lemny, cititorii cotidianului Gorjeanul sunt la curent cu ce apare nou în Franţa. Un Brâncuşi inedit, ca designer este o carte semnată de Doina Lemny şi comentată cu rapiditate, în Gorjeanul de vineri, de către distinsul nostru colaborator. După cum bine ştiţi, eseul prof.dr. Zenovie Cârlugea a fost ilustrat cu fotografii din Arhiva personală a autorului, reprezentând-o pe balerina Lizica Codreanu în costume executate special pentru ea de Brâncuşi. Care autor, prolific şi generos fiind, a donat şi Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa” două dintre cărţile domniei sale dedicate vieţii şi operei lui Brâncuşi.

Prof.univ.dr. Ion Mocioi, primul doctor în Brâncuşi

E aşa de greu să le trecem în revistă contribuţiile tuturor brâncuşiologilor prezenţi, încât exact pe cel mai valoros dintre gorjenii ce şi-au dedicat activitatea vieţii şi operei lui Brâncuşi, fiind primul „frumos nebun” ce şi-a susţinut o lucrare de doctorat pe tema Coloanei Infinitului de pe la noi, din toată România, nu numai din Gorj, prin anul 1970! Am tot promis şi nu ne-am ţinut de cuvânt totdeauna că vom realiza un interviu fluviu – în serial – despre gândurile domniei sale referitoare la cel care i-a fost toată viaţa ca un Luceafăr – C. Brâncuşi. Şi numai dacă amintim că primul care l-a înţeles pe Brâncuşi este tot un gorjean de obârşii – Tudor Arghezi – aserţiune demonstrată de Ion Mocioi şi tot este un bun început. Comunicarea prof. Ştefan Stăiculescu, de pildă, a apărut într-o fază incipientă – acum fiind mult mai extinsă – tot în Gorjeanul. Avem originalul şi o vom relua, în numerele viitoare.

Alţi conferenţiari marcanţi

Universitarul timişorean Adrian Crăciunescu, tot cu origini de prin Gorj, i-a adus un Omagiu Titanului sculpturii universale, numindu-l inspirat „Sfântul de la Hobiţa”. Un punct de vedere de viitor, de gen proiecte europene, a exprimat universitarul George Niculescu, în vorbire liberă, urmând ca să aştearnă pe hârtie propunerile sale şi să le ofere Fundaţiei. Omul bun la toate, Ion Mocioi a oferit diplome elevilor participanţi la concursul de eseuri, desene ce au avut la bază aforismele din tomul lui Ştefan Stăiculescu „C. Brâncuşi – Cioplitorul în duh”. Poetul şi publicistul Ion Căpruciu ne-a încântat cu o prelegere de suflet şi un poem de-al domniei sale, citit după ultimul exemplar tipărit al Caietelor COLUMNA. Au mai vorbit poetul George Stanca, un auto, cam fără legătură cu subiectul, iar istoricul vâlcean Ion Sporiş, membru al Grupului Informal „România – Grădina Maicii Domnului”, cărturar ce are sub teascurile unei tipografii lucrarea „Sensuri şi semne ale sacrului în arta lui Brâncuşi”, lucrare, cum spuneam, în curs de apariţie.

Pelerinaj şi Te Deum, la Casa Memorială din Hobiţa

Cu un autocar pus la dispoziţie de Universitatea “C. Brâncuşi” Târgu Jiu, toţi participanţii au făcut un pelerinaj la Casa Memorială „C. Brâncuşi” din Hobiţa, unde un grup de preoţi, în frunte cu Parohul de la Boroşteni, Părintele Vasile Milcu, a ţinut o slujbă de pomenire şi un Te Deum.

Expoziţii şi spectacol cu Ansamblul „Maria Lătăreţu”

Spre lauda lor, profesorii şi directorii ing. Constantin Logăscu şi adjunctul său prof. Ionel Pavel s-au străduit să fie la înălţime. Şi au fost. Iar spre seară, directorul Şcolii Populare de Artă prof. Viorel Gârbaciu, împreună cu directorul artistic al Ansamblului Profesionist “Maria Lătăreţu,, cu orchestră şi solişti valoroşi au dat un spectacol ce a umplut Sala de Festivităţi a GŞI „C. Brâncuşi” din Peştişani. Ca membru al Consiliului Director al Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, personal, le mulţumesc tuturor participanţilor. Inclusiv destoinicului chestor în rezervă Constantin Codiţă, moderatorul simpozionului.

Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here