Ulcerul, o boală infecţioasă

Cele mai răspândite afecţiuni determinate de hipersecreţia de acid gastric sunt boala de reflux gastroesofagian (şi implicit esofagita de reflux drept complicaţie frecventă) şi ulcerul peptic. Ele ne influenţează puternic viaţa, dar şi mai mare impact au asupra modului în care trebuie să ne hrănim.

După 1980 a fost descoperită bacteria Helicobacter pylori, care colonizează stomacul şi este considerată astăzi unul dintre factorii cauzatori ai bolii. Ulcerul afectează în proporţie relativ egală femeile şi bărbaţii.

Este demonstrat prin studii epidemiologice extinse faptul că fumatul reprezintă un factor de risc pentru apariţia, menţinerea şi recurenţa ulcerului peptic. În primul rând, fumătorii sunt mult mai susceptibili să dezvolte un ulcer faţă de nefumători. Apoi, ulcerele apărute la fumatori se vindecă mai greu, fiind necesare doze mai mari de medicaţie, pe perioade mai lungi de timp. După vindecare, ulcerul recidivează mai precoce şi mult mai frecvent la fumători.

Totuşi, există intoleranţe alimentare individuale, care cauzează disconfort şi care trebuie evitate (de exemplu, alimentele iuţi, la unele persoane):

Cafeaua, inclusiv cea decofeinizată, ceaiul şi băuturile carbogazoase sunt de evitat în cazul ulcerului activ, pentru că stimulează secreţia gastrică acidă.

Mesele frecvente şi în cantităţi mici nu sunt necesare, pentru că, deşi tamponează acidul, au de asemenea şi efect de creştere a acidităţii, şi consecutiv, a simptomelor determinate de aceasta (senzaţia de arsură în epigastru).

Pacientul cu ulcer trebuie să evite mesele abundente, recomandându-se prânzuri reduse cantitativ şi frecvente (5-6/zi). Alimentaţia ulcerosului trebuie să fie completă, bogată în toate principiile alimentare, cu evitarea consumului de alimente sau băuturi care cresc aciditatea gastrică (tot ce e acru e şi acid!): supa de carne, condimente, citrice, roşii, ceapa, băuturi carbogazoase, precum şi dulciurile concentrate consumate pe stomacul gol. În general, s-a renunţat la listele de alimente recomandate sau interzise, bolnavul fiind sfătuit doar să evite mâncărurile care nu-i priesc.

-medicamente care scad secreţia acidă: de tipul inhibitorilor H2 (Famotidina, Nizatidina) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Pantoprazol); -medicamente care tamponează aciditatea

– „pansamente gastrice” de tipul Dicarbocalm, Maalox;

-tratament antibiotic de eradicare a Helicobacter pylori (triplă asociere: Clarithromicina + Amoxicilina timp de 7-10 zile, în asociere cu Omeprazol timp de 4 săptămâni).